Scandal uriaș între Primăria Sânmartin și Ministerul Educației, după ce administrația locală a câștigat definitiv, la Înalta Curte de Caseție și Justiție, procesul privind respingerea finanțării pentru noul liceu din comună. Primarul Cristian Laza spune răspicat că proiectul a fost blocat pe criterii politice și acuză ministerul că a refuzat, fără motiv real, un proiect care îndeplinea toate condițiile pentru finanțare prin PNRR.
Proiect respins de minister, dar validat de două instanțe
Primarul din Sânmartin (PSD), Cristian Laza, acuză direct Ministerul Educației că a blocat politic finanțarea pentru noul liceu din comună, deși proiectul îndeplinea toate condițiile cerute prin PNRR. După doi ani de procese, Primăria Sânmartin a câștigat definitiv în instanță, iar judecătorii au stabilit că ministerul a respins pe nedrept proiectul pentru care comuna cerea 27 de milioane de lei.
Conferința de presă în care edilul a lansat acuzațiile a fost ținută chiar pe șantierul școlii care trebuia construită din bani europeni.
În spatele declarațiilor nu mai este o dispută politică și nici o simplă nemulțumire administrativă. Există deja două hotărâri de instanță care spun negru pe alb că proiectul depus de Sânmartin trebuia finanțat.
Alături de Cristian Laza au fost administratorul public Ciprian Anta și avocatul Mirel Alexandru, cel care a reprezentat primăria în procesul cu Ministerul Educației. Același avocat a mai câștigat pentru Primăria Sânmartin și alte litigii importante, printre care recuperarea terenului pe care a fost amenajată parcarea de la intrarea în Băile Felix și clădirea Casei de Cultură din stațiune.
De la 68 de puncte la 92, după ce au intervenit judecătorii
Tot scandalul a pornit în 2024, când Ministerul Educației, condus atunci de Ligia Deca, a lansat programul prin care școlile puteau primi finanțare europeană pentru construcții și dotări noi, prin PNRR.
Primăria Sânmartin a depus un proiect pentru construirea unei noi clădiri pentru Liceul Tehnologic „Felix”, o unitate care a ajuns să funcționeze la limită din cauza numărului mare de elevi.
Noua construcție urma să aibă trei etaje, 17 săli de clasă, laboratoare, bibliotecă, cabinet psihologic și spații administrative. Numai că, la evaluare, proiectul a fost aproape măturat de pe listă.
„Am depus pentru o finanțare prin PNRR fiind convinși și liniștiți totodată că îndeplinim cu brio toate condițiile de eligibilitate. Ei bine, surpriza mare a fost atunci când Ministerul Educației, autoritatea de management al proiectelor, ne-a respins de la finanțare. Am fost revoltat de-a dreptul. Am primit 65 de puncte inițial, am făcut contestație, iar în urma contestației am primit 68 de puncte, nici măcar punctajul necesar, de 70, pentru a intra pe lista de rezervă”, a declarat Cristian Laza.
În program au fost admise 54 de proiecte, ultimul cu peste 85 de puncte. Dacă Sânmartin primea punctajul corect, comuna ar fi intrat fără probleme între primele 20 de proiecte din țară.
Potrivit primarului și documentelor prezentate de avocat, evaluatorii ministerului au depunctat proiectul folosind calcule greșite la mai mulți indicatori financiari. În instanță, Ministerul Educației nu a reușit să explice clar nici cum a ajuns la anumite valori și nici de ce a ignorat datele din proiect.
Primăria Sânmartin a atacat decizia la Curtea de Apel București și a câștigat. Prin hotărârea civilă nr. 258 din 12 decembrie 2024, în dosarul nr. 4780/2/2024, judecătorii au anulat respingerea proiectului și au stabilit că punctajul real era de 92 de puncte.
Ministerul Educației a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă pe 29 aprilie 2026 a pierdut definitiv.
„Am câștigat și la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru că lucrurile sunt evidente”, a spus Laza.
„Eu sunt prea bătrân să mai cred în coincidențe”
Primarul din Sânmartin spune că nu crede că totul a fost doar o eroare birocratică.
„Eu sunt prea bătrân să mai cred în coincidențe. Întâmplarea face ca o comună din județul Bihor, cu mai puțin de 2.000 de locuitori și cu un singur absolvent promovat la Evaluarea Națională, cu nota 5, să fi primit finanțare. Nu vreau să dăm un aer politic acestei situații, deși vă spuneam că nu mai cred în coincidențe de foarte multă vreme. Am considerat că este necesar să mă lupt pentru comuna mea și pentru proiectele comunei noastre. Educația nu are culoare politică”, a declarat edilul.
Comuna la care a făcut referire este Drăgești, condusă de primarul liberal Delia Farcaș, unde proiectul pentru școală a primit finanțare. Din județul Bihor, acesta a fost singurul proiect admis.
Prin comparație, Sânmartin are aproximativ 15.000 de locuitori și aproape 2.000 de copii în unitățile de învățământ din comună.
Întrebat direct dacă se consideră victima unei execuții politice, Cristian Laza a răspuns fără ezitare: „Da, fără niciun dubiu. Este o execuție politică”.
Primarul susține că o analiză a listei cu proiectele aprobate arată că între 60 și 70% dintre administrațiile care au primit bani sunt conduse de primari PNL.
Lista cu proiectele finanțate:
„Am înțeles că și domnul care era responsabil cu PNRR-ul în Ministerul Educației este tot membru PNL”, a spus edilul.
Apoi a atacat frontal modul în care a acționat ministerul.
„Este o acțiune reprobabilă a Ministerului Educației. Un minister care ar trebui să fie un monument de echilibru, un minister care ar trebui să asigure așa cum se cuvine educația din țara asta, iată că intră în aceste jocuri sau în aceste lupte politice care nu-i fac cinste. Este păcat că atâția dascăli dedicați și atâția profesori admirabili sunt sub cupola unui minister cu astfel de apucături”, a declarat Laza.
Edilul spune că reprezentanții primăriei au mers de două ori la minister pentru explicații și au încercat să rezolve situația fără proces.
„Le-am explicat. Lucrurile erau evidente. Primăria Sânmartin îndeplinea toate criteriile de eligibilitate fără nicio problemă. Și iată că două instanțe, Curtea de Apel București și Înalta Curte, au constatat acest lucru”, a afirmat primarul.
Fără bani de la București
În timp ce procesul mergea prin instanțe, administrația locală a decis să înceapă lucrările din bugetul propriu. Până acum au fost cheltuiți peste 600.000 de euro pentru structura de rezistență a clădirii.
Construcția este realizată cu firma aflată în subordinea Consiliului Local Sânmartin.
„Am făcut până acum, în paralel cu procesul, lucrările din buget propriu. Partea de structură este finalizată. Sunt mândru de colegii mei pentru că realizăm această construcție cu angajații societății noastre, firma din subordinea Consiliului Local. Îi felicit pentru cât de repede s-au mișcat și pentru ce construcție solidă avem”, a spus edilul.
Valoarea totală a investiției este de 27 de milioane de lei.
Laza spune că, dacă ministerul nu bloca proiectul, școala ar fi fost aproape gata până acum.
„Dacă proiectul ar fi fost eligibil de la bun început, de la selecția demarată de minister, astăzi lucrarea era finalizată. Vă garantez acest lucru. Nu știu câte dintre cele 50 de proiecte admise sunt finalizate, dar uitați-vă în ce stadiu suntem noi fără finanțare”, a declarat primarul.
Inițial, termenul de finalizare fusese stabilit pentru 2029, tocmai pentru că administrația nu știa dacă va reuși să obțină finanțarea. În ultimele luni însă, toate echipele au fost mutate pe șantierul liceului.
Executare silită
Avocatul Mirel Alexandru spune că sentința, definitivă și executorie, obligă Ministerul Educației să accepte proiectul la finanțare, chiar dacă între timp programul PNRR se apropie de închidere.
„Sentința este executorie și definitorie. Ea obligă ministerul la admiterea la finanțare. Dacă finanțarea este închisă înseamnă că rămâne o problemă pentru cel care a greșit respectiv pentru minister să asigure aceste fonduri suplimentari. Nu e o problemă că nu are bani, a greșit trebuie să plătească. Dacă finanțarea PNRR este închisă, atunci rămâne problema ministerului să găsească fondurile necesare. Dacă nu se conformează, putem discuta inclusiv despre executare silită privind obligația de a face”, a declarat avocatul.
Vezi aici sentința:
Dacă ministerul nu va găsi o soluție pentru plata proiectului, Primăria Sânmartin ia în calcul să ceară despăgubiri.
„În varianta neagră ar trebui să ne îndreptăm pentru despăgubiri împotriva Ministerului Educației, cel care a greșit la evaluare și la soluționarea contestației. Atunci acești bani poate că nu vor mai fi recuperați din PNRR, ci din sursele proprii ale ministerului”, a explicat Mirel Alexandru.
Cristian Laza spune că va cere oficial o întâlnire cu reprezentanții Ministerului Educației pentru aplicarea sentinței.
„Vom trimite o adresă spre minister pentru a avea o primă discuție. Noi nu spunem «nu» unei soluții prin PNRR dacă există posibilitatea să fim introduși până la finalizarea programului. Noi vrem doar să terminăm această școală pentru copiii din comuna noastră”, a afirmat edilul.
Primarul a mers și mai departe și a spus că ia în calcul inclusiv plângeri împotriva evaluatorilor care au analizat proiectul.
„Nu am făcut în viața mea o plângere penală nimănui, dar cred că acești oameni nu ar mai trebui să evalueze proiecte niciodată”, a declarat Cristian Laza.
El a afirmat că, în opinia sa, influența politică în alegerea proiectelor finanțate a fost una majoră și că aproximativ „60-70%” dintre primăriile admise au fost conduse de liberali.
În prezent, în școlile din Sânmartin învață aproximativ 2.000 de copii. Primarul spune că în ultimii ani sute de familii din Oradea și-au mutat domiciliul în comună pentru a-și înscrie copiii aici.
„Comuna este într-o continuă creștere. Avem anual 300.000 de turiști și o presiune demografică foarte mare. Pe lângă asta, avem și presiunea elevilor care vin din Oradea. Am avut aproximativ 250 de elevi care au venit din Oradea spre comuna noastră în ultimii doi-trei ani. Foarte mulți își fac domiciliul în Sânmartin tocmai pentru a-și școlariza copiii la noi”, a explicat primarul.
Viitorul liceu din Sânmartin va avea 17 săli de clasă, laboratoare, cabinet psihologic, bibliotecă și spații administrative.
Edilul spune că în ultimii ani comuna a investit între 4 și 5 milioane de euro în educație.
„Am construit deja o școală primară și o grădiniță de la zero, iar liceul este a treia unitate de învățământ pe care o construim de la zero. Tocmai pentru că există această presiune demografică și pentru că oamenii aleg să își aducă copiii la școlile din comuna noastră”, a concluzionat Cristian Laza.
Crina Dobocan
