Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor a marcat, în 5 și 6 august 2026, o premieră pentru județ. Medicii au realizat cinci proceduri complexe de ablație cardiacă, într-un interval de numai două zile. Patru dintre intervenții au fost pentru pacienți cu fibrilație atrială, iar cea de-a cincea a vizat un caz de sindrom Wolff-Parkinson-White.
Intervențiile au cerut prezența, în aceeași sală, a mai multor categorii de specialiști. Cardiologi, medici anesteziști, ingineri și asistenți medicali au lucrat împreună pe tot parcursul procedurilor.
Unul dintre cele mai importante elemente ale intervențiilor pentru fibrilație atrială a fost folosirea unei tehnologii care a permis realizarea unei imagini tridimensionale a inimii. Medicii au putut vedea atât structura inimii, cât și modul în care circulă semnalele electrice.
„Fibrilația atrială este cea mai întâlnită tulburare de ritm cardiac. În cazul acestei boli, activitatea electrică din atrii devine dezordonată și nu mai produce contracții eficiente. Inima bate neregulat și, de multe ori, prea repede, iar pomparea sângelui are de suferit. Pacienții pot avea palpitații, probleme de respirație și o stare accentuată de oboseală. Boala poate avea însă și consecințe mai grave. Atunci când sângele stagnează în atrii, se pot forma cheaguri. Acestea pot ajunge la creier și pot provoca un accident vascular cerebral ischemic”, a explicat conducerea Spitalului Județean din Oradea, într-un comunicat de presă.
În cele patru cazuri de fibrilație atrială tratate la SCJU Bihor, medicii au creat pentru fiecare pacient o hartă tridimensională a atriului stâng și a venelor pulmonare. Cu ajutorul acesteia, echipa a putut identifica zonele în care activitatea electrică a inimii era anormală și a stabilit exact locul unde trebuia aplicat tratamentul.
Pacienții tratați pentru fibrilație atrială aveau între 50 și 60 de ani.
Intervenția începe prin introducerea unor catetere foarte subțiri prin vena femurală. Acestea sunt conduse până la inimă. Pentru accesul în atriul stâng, medicii folosesc raze X și ecografie.
Cateterele sunt prevăzute cu senzori care captează mii de semnale electrice. Datele obținute îi ajută pe medici să construiască harta 3D a inimii și să găsească zonele care provoacă aritmia.
Urmează ablația. Prin cateter este transmisă energie controlată către zonele cu activitate electrică anormală. Scopul este izolarea lor din punct de vedere electric, astfel încât semnalele care provoacă ritmul haotic să nu mai circule.
La final, medicii verifică din nou activitatea electrică a inimii. Testele arată dacă zonele tratate au fost izolate complet și dacă ritmul normal al inimii a fost restabilit.
Un caz aparte a fost cel al unui pacient de numai 27 de ani, originar din Nepal. Tânărul avea sindrom Wolff-Parkinson-White, cunoscut și sub numele de WPW.
În această boală există o cale electrică suplimentară în inimă, asemănătoare unui „scurtcircuit” natural. În cazul pacientului tratat la Bihor, această cale se afla în partea stângă a inimii și era asociată cu episoade de fibrilație atrială.
Problema este că această cale suplimentară poate permite trecerea foarte rapidă a impulsurilor electrice către ventriculi, adică spre camerele inferioare ale inimii. Asocierea dintre WPW și fibrilația atrială poate duce la tulburări grave ale ritmului cardiac și poate crește riscul de moarte subită cardiacă.
Medicii au reușit să trateze cu succes și acest caz. Prin ablație, au identificat calea electrică anormală și au neutralizat-o, astfel încât ritmul inimii să poată reveni la normal.
Toate cele cinci intervenții au fost încheiate cu succes. După proceduri, pacienții au fost externați.
„Rezultatul a fost posibil prin munca unei echipe în care fiecare specialist a avut un rol precis. Procedurile au cerut coordonare directă între cardiologi, anesteziști, ingineri și asistente medicale.
În timpul intervențiilor au fost necesare mai multe etape și tipuri de suport medical: poziționarea și controlul cateterelor în interiorul inimii, puncția transseptală, ecografia transesofagiană, anestezia, realizarea și citirea hărților tridimensionale, dar și asistența tehnică pentru sistemul de cartografiere”, mai precizează sursa citată.
Echipa care a realizat procedurile a fost condusă de Dr. Cristian Florea, medic primar cardiolog cu competență în electrofiziologie cardiacă intervențională.
Din echipă au mai făcut parte Conf. Univ. Dr. Radu Roșu, medic primar cardiolog din Cluj-Napoca; Dr. Diana Opincariu, medic primar cardiolog cu competență în ecografie transesofagiană; Dr. Mirel Fanya, medic rezident cardiolog; Dr. Ștefania Sije, medic primar ATI; Dr. Andreea Toma, medic specialist ATI; ing. Bogdan Cireasă; ing. George Bogdan Popovici – Sante, pentru suport tehnic; precum și asistenții medicali Ioana Carțiș, Diana Moldovan, Melinda Chirodea și Beatrice Duma.
Intervențiile au avut loc în Laboratorul de Angiografie și Cateterism Cardiac, coordonat de Dr. Popa Virgil, medic primar cardiolog.
Procedurile de acest tip au nevoie de catetere și echipamente speciale de electrofiziologie. Costul unui singur set de catetere folosit pentru o intervenție este de aproximativ 29.000 de lei, fără TVA.
Pentru ca procedurile să poată începe, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor a cumpărat inițial materialele necesare din fonduri proprii. Ulterior, finanțarea a fost asigurată prin Programul Național de Boli Cardiovasculare.
Managerul SCJU Bihor, dr. Gheorghe Carp, spune că această premieră este rezultatul colaborării dintre medici, tehnologie și mai multe categorii de specialiști.
„Efectuarea în premieră județeană a acestor intervenții reprezintă rezultatul întâlnirii dintre expertiza medicală, tehnologia de înaltă precizie și colaborarea multidisciplinară, într-un tip de procedură în care anatomia și activitatea electrică a inimii sunt reconstruite tridimensional pentru ca tratamentul să poată fi adaptat cu precizie fiecărui pacient. Astfel, SCJU Bihor se poziționează ca un centru regional în sfera cardiologiei intervenționale și a electrofiziologiei cardiace intervenționale”, – Manager, dr. Gheorghe Carp.
Crina Dobocan
