Barajul Leșu revine la exploatare controlată după aproape 12 ani de la golirea lacului. Reabilitarea acumulării, una dintre cele mai importante investiții în infrastructura de apă din România, face parte dintr-un program de 11 proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare totală de 212,87 milioane de lei.
Administrația Bazinală de Apă Crișuri a anunțat, luni, 17 august 2026, finalizarea întregului portofoliu de investiții PNRR. Momentul a fost marcat printr-o vizită la Acumularea Leșu. La eveniment au participat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministra Mediului, Diana Buzoianu, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, conducerea Administrației Naționale „Apele Române”, prefectul județului Bihor, precum și reprezentanți ai instituțiilor și structurilor care au contribuit la proiect.
Cea mai mare investiție din portofoliul ABA Crișuri este reabilitarea Acumulării Leșu. Proiectul are o valoare de 113,18 milioane de lei și are un element care îl face unic la nivel național: este singurul proiect PNRR din România pentru reabilitarea unui baraj care include și o componentă specială pentru protecția mediului.
Lacul Leșu, din nou în exploatare după aproape 12 ani
Barajul Leșu a fost construit între anii 1969 și 1973 și a intrat în funcțiune în 1973. Construcția se află pe Valea Iadului, la circa 6 kilometri în amonte de localitatea Remeți, în județul Bihor.
Barajul are 60,5 metri înălțime, iar frontul de barare are aproximativ 181 de metri. Lacul poate avea un volum brut de 28,3 milioane de metri cubi. Acumularea are un rol important pentru gospodărirea apelor și pentru reducerea riscului de inundații.
Problemele au apărut după ce infiltrațiile au crescut, iar barajul a ajuns să funcționeze în condiții restrictive. În 2015, lacul a fost golit.
Lucrările ample de reabilitare au început în mai 2025, cu bani din PNRR. Un an mai târziu, în mai 2026, a început umplerea controlată a acumulării. În prezent, nivelul apei a ajuns la aproximativ 18% din capacitate.
Umplerea nu se face brusc. Procesul are loc pe etape, iar specialiștii urmăresc permanent modul în care se comportă barajul și valorile care țin de exploatarea acestuia.
După finalizarea lucrărilor, acumularea își poate relua principalele funcții. Printre acestea se află reținerea și reglarea debitelor, reducerea efectelor viiturilor, controlul debitelor și susținerea funcției energetice a sistemului Leșu–Remeți–Munteni.
Investiția de la Leșu are efect direct asupra siguranței a peste 225.000 de locuitori din zona deservită de acumulare.
Proiectul reduce și riscurile pentru localitățile Remeți, Munteni, Bulz, Lorău, Bratca și Bălnaca. În același timp, protecția vizează infrastructura și obiectivele socio-economice aflate de-a lungul Văii Iadului și al Crișului Repede.
Lucrările au fost complexe. Echipele au reabilitat masca din beton armat de pe paramentul amonte și au montat o geomembrană impermeabilă pe o suprafață de aproximativ 12.100 de metri pătrați.
Au fost făcute lucrări de etanșare și drenaj, injecții în baraj și fundație, precum și reparații la galeria de injecții. Prizele și echipamentele hidromecanice au fost modernizate. Au fost refăcute și căile de acces și infrastructura necesară pentru intervenții.
Un alt punct important al proiectului este sistemul de monitorizare. Acesta a fost modernizat prin integrarea aparaturii de măsură și control, a stațiilor hidrometrice, a supravegherii video, a sistemului de alarmare și a platformei SCADA.
Toate aceste sisteme permit urmărirea într-un singur cadru a parametrilor hidrologici și climatici, dar și a datelor despre comportarea construcției. Informațiile pot fi folosite rapid pentru deciziile operative.
Reabilitarea de la Leșu nu se limitează la siguranța barajului. Proiectul are și o componentă dedicată mediului, iar acest lucru reprezintă o premieră în România pentru un proiect de asemenea amploare.
Leșu este primul baraj din țară care include, într-un proiect amplu de reabilitare, un pasaj piscicol, trei insule plutitoare și sisteme care opresc și colectează materialul plutitor și deșeurile.
Pasajul pentru pești este construit sub forma unei scări de tip sifon. Soluția ajută la refacerea legăturii ecologice de pe Valea Iadului. Peștii pot trece astfel peste o diferență de nivel de aproximativ 60 de metri.
Traseul are circa 640 de metri și este împărțit în opt tronsoane.
Cele trei insule plutitoare au fost acoperite cu plante specifice zonei. Împreună, ele au o suprafață de aproximativ 150 de metri pătrați. Rolul lor este să creeze mai multe tipuri de habitate și zone în care biodiversitatea se poate dezvolta și unde viețuitoarele își pot găsi adăpost.
În apropierea barajului și în zona în care Valea Iadului se varsă în acumulare au fost amplasate sisteme de tip Log Boom. Acestea rețin materialul plutitor și deșeurile înainte ca ele să ajungă la prizele și echipamentele hidrotehnice.
Soluția are două efecte: protejează instalațiile barajului și ajută la protejarea ecosistemului.
11 proiecte PNRR, 212,87 milioane de lei
ABA Crișuri a finalizat 11 investiții prin trei componente strategice ale PNRR. Valoarea totală a proiectelor ajunge la 212,87 milioane de lei.
Lista investițiilor cuprinde reabilitarea barajului Leșu, construirea polderului Sălard, care are o zonă umedă de 6 hectare, lucrări pentru creșterea eficienței termice și energetice la patru sedii de exploatare, dar și lucrări la diguri.
Programul include și amenajarea a aproximativ 191 de kilometri de piste cicloturistice.
Páșztor Sándor, director ABA Crișuri, spune că în spatele celor 11 proiecte se află ani de muncă și numeroase situații care au cerut soluții rapide.
„În spatele acestor 11 investiții stau ani de muncă, efort susținut și multe momente în care a trebuit să găsim soluții și să ținem pasul cu termene foarte strânse. Reușita proiectului de la Leșu și a întregului portofoliu PNRR este rezultatul muncii tuturor celor implicați. Le mulțumesc în mod special Ministerului Mediului și Ministerului Dezvoltării, precum și prim-ministrului Ilie Bolojan, instituțiilor guvernamentale, prefectului județului Bihor, Marcel Dragoș, Administrației Naționale «Apele Române», proiectanților, constructorilor și colegilor din cadrul ABA Crișuri. Fiecare a avut un rol important în ducerea acestor proiecte la bun sfârșit.
Nu a fost ușor, dar am reușit împreună să transformăm fondurile PNRR în investiții concrete, iar astăzi avem o infrastructură de gospodărire a apelor mai sigură și mai bine pregătită pentru ceea ce urmează. Leșu este cel mai important exemplu, dar rezultatul este întregul portofoliu de 11 investiți”, a spus áșztor Sándor, director ABA Crișuri.
Prin finalizarea proiectelor PNRR, ABA Crișuri spune că infrastructura hidrotehnică din zonă este mai sigură și mai bine pregătită pentru anii următori. Investițiile au efect atât asupra comunităților, cât și asupra mediului.
Crina Dobocan
