România se confruntă cu una dintre cele mai dificile situații din ultimii ani în sistemul energetic. După ce Reactorul 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost oprit la începutul săptămânii din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, există riscul ca și Reactorul 2 să fie afectat. Împreună, cele două reactoare asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică a țării.
În acest context, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru întreaga lună august și a decis să aloce 7 milioane de lei pentru lucrări de urgență care să permită direcționarea unei cantități mai mari de apă spre Cernavodă.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că măsura a fost luată din cauza reducerii producției de energie provocate de secetă și de scăderea accentuată a debitelor râurilor și, mai ales, ale Dunării.
„Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august ca efect al scăderii producției de energie din cauza secetei și a debitelor reduse pe râuri, dar mai ales pe Dunăre”, a declarat Ilie Bolojan.
Debitul Dunării a scăzut dramatic
Potrivit premierului, debitul Dunării a ajuns la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, față de peste 4.000 de metri cubi pe secundă, cât este normal în această perioadă. În zilele următoare, acesta ar putea scădea cu încă aproximativ 100 de metri cubi pe secundă.
Datele furnizate de Apele Române arată că Dunărea înregistrează un debit de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie. La începutul lunii august, debitul este estimat la aproximativ 1.600 mc/s, iar în 4 august ar putea ajunge la circa 1.500 mc/s la intrarea în țară.
Situația este comparabilă cu cea din anul 2005, când debitul Dunării era de 1.650 mc/s. Cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată a fost în 1985, când Dunărea avea un debit de 1.400 mc/s la intrarea în România.
Guvernul încearcă să salveze Reactorul 2
Scăderea nivelului apei a dus deja la oprirea Reactorului 1 de la Cernavodă, iar Nuclearelectrica avertizează că oprirea Reactorului 2 poate deveni necesară în orice moment, în funcție de evoluția situației și de efectele pe care acestea le pot avea asupra instalațiilor centralei.
Ilie Bolojan a precizat că, potrivit informațiilor primite de la Nuclearelectrica, Reactorul 2 funcționează în prezent, însă autoritățile urmăresc permanent evoluția situației.
„Din datele comunicate de Nuclearelectrica reactorul 2 rămâne deschis. Nu putem lucra cu prognoze pe termen lung, lucrăm pe termen scurt”, a spus premierul.
Acesta a avertizat că oprirea celui de-al doilea reactor ar însemna pierderea a aproximativ 20% din producția națională de energie.
„Pe fondul tendinței de scădere există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup. Am pierde aproximativ 20% din producția de energie la nivel național”, a declarat Ilie Bolojan.
În prezent, în orele de seară, România are un consum de peste 7.000 MW și importă aproximativ 1.700 MW. Dacă Reactorul 2 va fi oprit, necesarul de import ar depăși 2.500 MW pentru menținerea echilibrului sistemului energetic.
„Față de un consum normal de peste 7.000 MW în orele de seară importăm aproximativ 1.700 MW. Dacă se oprește și grupul doi ar trebui să importăm peste 2.500 de MW”, a avertizat premierul.
Lucrări de urgență pe Dunăre
Pentru a menține în funcțiune Reactorul 2, Guvernul a alocat Ministerului Transporturilor suma de 7 milioane de lei.
Banii vor fi folosiți exclusiv pentru pregătirea și executarea intervențiilor de urgență necesare redistribuirii debitului Dunării în zona bifurcației Bala – Dunărea Veche. Fondurile acoperă inclusiv achiziția, închirierea, transportul și punerea la dispoziție a echipamentelor și materialelor necesare, lucrările propriu-zise, măsurătorile, monitorizarea și operațiunile de recuperare și demobilizare.
Specialiștii analizează mai multe variante tehnice, printre care lucrări de dragaj pe canalul Bala și chiar scufundarea unor barje pentru direcționarea unei cantități mai mari de apă către bazinul utilizat pentru răcirea centralei nucleare.
Soluția finală va fi stabilită de specialiștii de la Apele Române și Forțele Navale Române.
Inițial, informațiile apărute pe surse indicau că starea de alertă urma să fie instituită doar în județele Constanța și Călărași pentru realizarea lucrărilor de urgență. Ulterior, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis declararea stării de alertă la nivel național pentru întreaga lună august.
Ajutor din Ucraina pentru orele de vârf
Pentru acoperirea deficitului de energie din orele de seară, România a cerut sprijinul Ucrainei.
Ilie Bolojan a anunțat că a discutat vineri cu vicepremierul ucrainean Denîs Șmîhal, care deține și portofoliul Energiei, pentru importul de energie produsă într-una dintre centralele nucleare ale Ucrainei.
„Astăzi am discutat cu vicepremierul Ucrainei, care deține și portofoliul Energiei, domnul Șmîhal, pentru a ne susține în perioada următoare cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei. În acest sens, Transelectrica și Nuclearelectrica vor purta discuții în aceste zile pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei în orele de seară”, a afirmat premierul.
Importurile vor fi realizate în regim comercial, adică vor fi plătite de România, după același mecanism prin care țara noastră a sprijinit Ucraina în anii trecuți.
„Acum e o formulă de reciprocitate, dar există un surplus de energie, o perioadă de timp, în Ucraina, care poate fi exportat”, a explicat Ilie Bolojan.
Autoritățile încearcă să obțină energie și din Bulgaria și Grecia.
Toate capacitățile de producție vor funcționa la maximum
Pe plan intern, Guvernul a cerut tuturor capacităților de producție disponibile să funcționeze la capacitate maximă.
Centralele pe gaz și cele pe cărbune au primit această recomandare, iar producția hidrocentralelor va fi concentrată în special în intervalele de consum ridicat.
În același timp, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și Transelectrica autorizează în regim de urgență noi capacități de producție din surse fotovoltaice și eoliene, precum și instalații de stocare a energiei.
Potrivit premierului, în ultimele zile au fost autorizate capacități noi de peste 400 MW.
„Pentru a putea crește cu 100-200 de MW producția, ANRE și Translectrica vor autoriza în procedură de urgență toate capacitățile finalizate pentru a putea intra imediat în producție. E vorba de fotovoltaice, eolian, stocare”, a precizat Ilie Bolojan.
Apel la reducerea consumului
Premierul a făcut un nou apel către populație, companii și autoritățile publice să reducă voluntar consumul de energie în orele de seară, când producția este mai mică și cererea este ridicată.
„Nu în ultimul rând, va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară, când avem acest deficit. Și, încă o dată, fac un apel către cetățeni, dar în special către companii, către autorități publice, să-și facă planificări de reduceri voluntare”, a declarat Ilie Bolojan.
Principalii consumatori industriali au fost deja informați despre situație, iar luni va avea loc o întâlnire cu reprezentanții acestora pentru analizarea unor reduceri planificate ale consumului, astfel încât alimentarea populației să nu fie afectată.
Până în acest moment, premierul a precizat că nu se discută despre raționalizarea consumului, însă măsurile voluntare de reducere a acestuia sunt considerate importante.
România depinde de importuri dacă ambele reactoare se opresc
Potrivit lui Sorin Rîndașu, directorul general adjunct al Apelor Române, oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă ar scoate din sistem aproximativ 1.400 MW de producție continuă și predictibilă.
O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă arată că România poate evita întreruperile de curent dacă va beneficia de sprijin extern. Totuși, țara noastră ar ajunge să depindă aproape în totalitate de disponibilitatea vecinilor, care se confruntă la rândul lor cu secetă, temperaturi ridicate și reducerea producției de energie nucleară și hidro.
Potrivit aceleiași analize, importurile pot acoperi oprirea celor două reactoare doar dacă sunt îndeplinite mai multe condiții.
Bulgaria dispune în prezent de aproape 2.000 MW energie nucleară la Kozlodui și poate exporta energie către România, în special pe timpul nopții, dacă ambele unități rămân în funcțiune.
Ungaria are legături puternice cu sistemul energetic românesc, însă centrala nucleară Paks a pierdut deja o unitate, iar o alta funcționează la putere redusă, ceea ce înseamnă o scădere a producției de aproximativ 700-750 MW.
Ungaria poate transfera către România energie provenită din Austria, Slovacia sau Cehia, însă trebuie să își acopere și propriul consum.
Serbia poate furniza punctual între 200 și 400 MW, fără a putea reprezenta însă o sursă permanentă.
Din punct de vedere tehnic, România poate importa aproximativ 3.300 MWh, însă acest lucru nu este garantat din punct de vedere comercial.
Asociația Energia Inteligentă avertizează că România nu se află încă într-un scenariu inevitabil al întreruperilor de curent, însă pierderea suplimentară a încă 500-1.000 MW de producție în Bulgaria sau Ungaria ar putea transforma actuala problemă într-una care afectează direct siguranța energetică a țării.
Autoritățile estimează că seceta va continua cel puțin încă două săptămâni, fără precipitații importante. În același timp, temperaturile ridicate ar putea ridica necesarul de consum până la 8.000 MW în orele de seară.
Crina Dobocan
