La doar 20 de ani, Șerban Pîrvulescu a obținut un grant european de 60.000 de euro pentru un proiect care poate schimba felul în care oamenii folosesc transportul public. Tânărul orădean, student la Informatică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondator al companiei Zexsoft, va testa la Bălți, în Republica Moldova, o platformă care urmărește autobuzele și troleibuzele în timp real și poate calcula când ajung acestea în stații chiar și atunci când nu au GPS.
Performanța vine după ani de rezultate spectaculoase la concursurile de informatică. În 2023, pe când era elev în clasa a XI-a, Șerban a obținut 100 de puncte din 100 la Olimpiada Națională de Tehnologia Informației. A fost primul punctaj maxim din ultimii șapte ani, iar de atunci nimeni nu a mai reușit să-l egaleze. În 2024, cel mai bun rezultat a fost 98 de puncte, iar în 2026 câștigătorul a avut 86.
Acum, codul scris de tânărul orădean nu mai rămâne doar în concursuri. El urmează să fie folosit într-un proiect european destinat transportului public.
Zexsoft, compania înființată de Șerban în 2022, când avea doar 16 ani și era elev la Colegiul Național „Onisifor Ghibu” din Oradea, a fost aleasă în programul RAPTOR 2026 al EIT Urban Mobility. Firma va primi 60.000 de euro pentru proiectul Urban Way, care va fi pus în aplicare la Bălți.
Municipiul are aproape 95.000 de locuitori și este al doilea oraș ca populație din Republica Moldova, după Chișinău. Bălți este și principalul centru economic, universitar și de transport din partea de nord a țării.
„La 20 de ani am devenit unul dintre – dacă nu chiar cel mai – tânăr fondator câștigător al unui grant EIT”, și-a anunțat Șerban reușita, într-o postare pe LinkedIn.
Potrivit acestuia, peste 350 de companii din întreaga lume au intrat în competiția pentru finanțările programului. EIT Urban Mobility a ales 14 firme pentru 14 orașe, iar Zexsoft este singura companie din România aflată pe lista câștigătorilor.
Urban Way, platforma care „vede” transportul public
Proiectul Urban Way este construit pentru a oferi informații mai clare atât călătorilor, cât și celor care administrează transportul public.
Platforma va urmări în timp real autobuzele și troleibuzele. Va putea estima ora la care fiecare vehicul ajunge într-o stație, va calcula cât de aglomerată este o cursă și va trimite notificări atunci când apar întârzieri sau schimbări în program.
Una dintre cele mai importante funcții este legată de vehiculele care nu au GPS. Sistemul poate face estimări și în cazul acestora, chiar dacă nu trimit date în timp real.
Urban Way folosește algoritmi de învățare automată. Aceștia sunt pregătiți să lucreze și cu programe de circulație care nu respectă tiparele obișnuite, o problemă întâlnită mai ales în rețelele de transport mai vechi.
Călătorii vor avea acces la un portal și la o aplicație. Acolo vor putea vedea traseele, orele de sosire și legăturile dintre curse. În sistem poate fi introdusă și plata electronică a călătoriilor.
Autoritățile și operatorii de transport vor primi alte tipuri de date. Ei vor putea verifica dacă autobuzele și troleibuzele respectă programul, câți pasageri folosesc anumite curse și cât de bine funcționează transportul. Aceste informații pot ajuta la modificarea traseelor și a programelor atunci când este nevoie.
„Urban Way a obținut cel mai mare punctaj într-una dintre cele mai competitive selecții europene pentru soluții de mobilitate urbană”, a transmis Zexsoft, odată cu anunțarea proiectului.
De ce a fost ales Bălți
Orașul din Republica Moldova nu a fost ales la întâmplare. Transportul public local are probleme legate de întârzieri, unele trasee au curse rare, iar o parte dintre autobuzele și troleibuzele aflate în circulație sunt vechi.
O altă problemă este lipsa unui sistem care să adune și să ofere într-un singur loc date actualizate despre transport.
Bălți are deja panouri electronice și o aplicație de mobilitate, însă informațiile pe care le primesc pasagerii nu sunt mereu suficient de exacte. Acest lucru afectează încrederea oamenilor în transportul public.
Proiectul va fi derulat din iulie până în decembrie 2026. În această perioadă, Urban Way va fi testat cel puțin două săptămâni pe un traseu ales împreună cu autoritățile locale.
Obiectivul este clar: informații mai exacte pentru pasageri și o creștere cu 15% a gradului de satisfacție al acestora.
Primele teste au început la Oradea
Urban Way are însă deja o primă experiență în teren. Din martie, Zexsoft lucrează la un proiect-pilot împreună cu OTL, la Oradea.
În această etapă, echipa adună date despre modul în care se deplasează vehiculele în condiții reale. Algoritmii primesc informații și sunt ajustați astfel încât să poată calcula cât mai exact poziția vehiculelor și timpul rămas până la sosirea lor în stații.
Șerban a câștigat și la Cluj-Napoca
Zexsoft nu a obținut rezultate doar în competiția europeană. La Cluj-Napoca, compania a ocupat locul I cu Urban Way într-o competiție organizată prin M100 Mission Cities Hub.
Un alt proiect-pilot este programat pentru toamna anului 2026.
M100 este o inițiativă prin care orașele sunt ajutate să testeze tehnologii inteligente și soluții care reduc poluarea, în cadrul eforturilor pentru atingerea neutralității climatice.
Firma orădeanului lucrează însă și la alte proiecte.
Cu Urban Vision, Zexsoft produce imagini și simulări digitale pentru proiecte de arhitectură. Cu ajutorul lor, o clădire, un parc, o stradă sau chiar un cartier pot fi văzute pe calculator înainte să fie construite.
Primăriile și constructorii pot astfel să vadă în format virtual cum ar putea arăta viitoarele zone și să se plimbe prin ele înainte ca lucrările să înceapă.
FIX Fiscal, cel mai complex proiect
Cel mai complex produs al companiei este, potrivit lui Șerban, FIX Fiscal.
Platforma este concepută pentru a aduce în același sistem mai multe operațiuni pe care firmele le fac, de obicei, cu programe diferite. Printre acestea se află plățile, facturarea, vânzările, fiscalitatea și gestionarea resurselor.
Datele introduse într-o parte a sistemului ar urma să ajungă automat și în celelalte module. Astfel, aceeași informație nu mai trebuie introdusă de mai multe ori.
Un exemplu este plata cu cardul. În momentul în care clientul achită produsul, sistemul înregistrează vânzarea, actualizează stocul, transmite informațiile necesare către fisc și face operațiunile de contabilitate într-un timp foarte scurt.
“Este singura platformă românească de acest tip gândită pentru integrare verticală, adică pentru conectarea tuturor acestor operațiuni într-un sistem comun”, zice Şerban.
Firma a apărut când avea 16 ani
Povestea Zexsoft a început în 2022. Șerban avea atunci doar 16 ani și era elev la Colegiul Național „Onisifor Ghibu” din Oradea.
La început, tânărul a lucrat la proiecte pentru firme din Oradea și din alte orașe. În timp, a început să dezvolte propriile produse software.
După terminarea liceului, a intrat la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde este student și în prezent.
Pentru Șerban, grantul european înseamnă și o dovadă că firmele românești pot crea tehnologii proprii, nu doar să preia și să adapteze produse dezvoltate în alte țări.
„Mult prea multor companii de la noi le este frică să inoveze sau să creeze produse cu valoare reală adăugată”, afirmă Șerban, convins că România are nevoie de mai multă îndrăzneală.
Fondatorul Zexsoft a transmis și un mesaj direct despre direcția pe care crede că trebuie să o urmeze industria IT din România:
„Industria IT din România are nevoie de mai mult curaj și mai mulți oameni cu adevărat tehnici și implicați, care să ne ducă mai departe cu idei noi și soluții deep-tech, nu doar să recicleze trenduri obosite cu AI în titlu. Problemele grele sunt cele care merită rezolvate. Pe restul le poate face oricine”, a scris fondatorul Zexsoft.
Primul contact cu programarea, la 10 ani
Pasiunea pentru informatică a început pentru Șerban încă din școala primară. A descoperit calculatoarele în clasa a IV-a, iar un an mai târziu scria deja programe și ajunsese la Olimpiada Națională de Informatică.
În 2017, la numai 11 ani, elevul de la Colegiul Național „Onisifor Ghibu” a câștigat prima medalie de bronz la etapa națională.
Într-un interviu acordat în același an publicației școlii, el povestea că deja lucra la propriile programe și că primele au fost jocuri.
„Până acum am programat jocuri, ceea ce pentru noi este ceva simplu”.
Profesorii Alina Luncan și Lukacs Sandor l-au pregătit la cercul de informatică. Șerban s-a calificat la etapa națională în fiecare an în care această competiție a fost organizată.
În palmaresul său se află patru medalii de bronz la Olimpiada Națională de Informatică: în 2017, 2018, 2019 și 2024. La ediția din 2024, s-a calificat și la barajul pentru lotul național.
100 de puncte din 100
Momentul care i-a adus cea mai mare performanță la Olimpiada Națională de Tehnologia Informației a venit în 2023.
Șerban era atunci în clasa a XI-a. La secțiunea C#, elevii claselor IX-XII au concurat împreună și au primit aceleași subiecte.
Orădeanul a rezolvat totul fără să piardă vreun punct. A obținut 100 din 100 și l-a depășit cu trei puncte pe elevul clasat pe locul următor.
Un asemenea rezultat nu mai fusese obținut de șapte ani.
Mai mult, Șerban nu a avut nevoie de tot timpul pus la dispoziție pentru concurs. A terminat în trei ore, deși proba fusese programată pentru cinci ore.
„N-a fost greu. Subiectele au avut un timp de rezolvare de cinci ore, eu am terminat după trei ore”, declara atunci tânără.
Punctajul de 100 nu a mai fost atins de niciun concurent după acel moment. În 2024, cel mai bun rezultat a fost 98 de puncte. În 2026, câștigătorul a obținut 86.
Problemele au apărut însă după afișarea rezultatelor, când s-a pus problema premiilor.
Potrivit lui Șerban, organizatorii voiau să îi acorde premiul I și elevului de clasa a XII-a care obținuse 97 de puncte. Motivul invocat ar fi fost faptul că orădeanul era încă în clasa a XI-a.
Șerban nu a acceptat ca diferența de vârstă să schimbe rezultatul concursului și a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Tânărul spune că instituția i-a dat dreptate. În clasamentul final, Șerban a rămas singur pe primul loc, cu 100 de puncte. A primit premiul I și medalia de aur, în timp ce concurentul cu 97 de puncte a primit premiul al II-lea.
2024, încă un an cu aur
În ultimul său an de liceu, Șerban a revenit la Olimpiada Națională de Tehnologia Informației. Competiția s-a desfășurat la Slobozia, iar orădeanul a obținut 94 de puncte.
A fost al doilea rezultat din țară. Pentru această performanță a primit premiul al II-lea și încă o medalie de aur.
Astfel, la cele două participări la Olimpiada Națională de Tehnologia Informației, Șerban a strâns două medalii de aur, un premiu I, obținut în 2023, și un premiu al II-lea, câștigat în 2024.
În același an, palmaresul său s-a îmbogățit cu alte rezultate importante. A câștigat medalia de bronz la Olimpiada Națională de Informatică, medalia de argint la Olimpiada de Informatică Aplicată AcadNet și premiul I, împreună cu medalia de aur, la Olimpiada Națională de Inovare și Creație Digitală – InfoEducație, secțiunea software utilitar.
Dincolo de concursuri
Înainte să termine liceul, Șerban ajunsese deja să folosească programarea pentru proiecte care aveau aplicare în viața de zi cu zi. Firma sa era înființată, iar produsele software începeau să iasă din zona concursurilor și să intre în lumea reală.
Au trecut nouă ani de la primul său interviu, în care vorbea despre jocurile pe care le programa și despre cât de simple i se păreau.
Astăzi, la 20 de ani, orădeanul lucrează la sisteme pentru transport public, fiscalitate și proiecte urbane și a ajuns să câștige finanțare europeană pentru o tehnologie care urmează să fie testată într-un oraș din Republica Moldova.
Iar ideea care îi rezumă cel mai bine parcursul rămâne chiar în propriile sale cuvinte: “problemele grele sunt cele care merită rezolvate. Pe restul le poate face oricine”…
Crina Dobocan
