În urmă cu doar câțiva ani, mulți angajatori din România se confruntau cu un deficit tot mai accentuat de forță de muncă, în contextul în care muncitorii români continuau să emigreze în Vest pentru salarii mai mari și condiții de viață mai bune. Între timp, dinamica s-a schimbat. România a devenit o destinație de interes pentru muncitorii din afara Uniunii Europene, atrași de oportunitățile economice și de o piață a muncii care are nevoie de forță de lucru stabilă și dispusă să rămână pe termen lung.
Județul Bihor, și implicit municipiul Oradea, reflectă această tendință. Potrivit lui Ioan Popa-Baciu, reprezentantul agenției Global Jobs – singura agenție de recrutare din Oradea acreditată de statele Filipine și Nepal –, stabilitatea și disponibilitatea muncitorilor din afara spațiului comunitar sunt printre cele mai apreciate calități de către angajatori.
„Un muncitor din Nepal nu pleacă de pe o zi pe alta, mai ales dacă există un proiect în derulare. Dacă se întâmplă, e o excepție rară. În plus, legislația actuală protejează angajatorul: muncitorii străini care ajung aici printr-un contract de muncă nu pot schimba angajatorul fără acordul scris al acestuia”, explică Popa-Baciu.
Un alt avantaj important este disponibilitatea de a munci suplimentar. Mulți dintre acești muncitori sunt singuri în România, fără responsabilități familiale care să le afecteze programul. Astfel, ei sunt dispuși să lucreze peste program sau în zilele libere, pentru a câștiga mai mult și a trimite bani acasă.
„În ultimii ani am adus sute de lucrători calificați în România, inclusiv persoane care au experiență în resorturi de cinci și chiar șase stele din Dubai, Emiratele Arabe, Bali sau Mauritius. Lucrăm cu agenții din 17 țări din Asia și Africa, în funcție de cerințele angajatorilor locali. Recrutăm personal pentru HoReCa, dar și bone, menajere, cameriste, bucătari și patiseri”, mai precizează reprezentantul Global Jobs.
Provocări
Chiar dacă România devine o opțiune atractivă pentru tot mai mulți muncitori străini, procesul de integrare nu este lipsit de dificultăți. Este vorba de proceduri greoaie.
„Obținerea vizelor și a permiselor de muncă presupune o documentație stufoasă și durează adesea luni de zile. Angajatorii trebuie să dovedească lipsa forței de muncă disponibile pe plan local înainte de a putea angaja din afara țării”, explică Ioan Popa-Baciu.
O altă problemă este bariera lingvistică. Cunoașterea limbii române reprezintă o provocare majoră pentru majoritatea muncitorilor străini. Aceasta poate crea dificultăți la locul de muncă, dar și în interacțiunile de zi cu zi.
Cetățenii străini se plâng și de diferențele culturale, dar și de discriminare și prejudecăți. În opinia acestora, adaptarea la normele sociale și la stilul de viață din România necesită timp.
Beneficii
În ciuda acestor obstacole, impactul pozitiv al muncitorilor non-UE asupra economiei locale este din ce în ce mai vizibil.
- Acoperirea deficitului de forță de muncă (muncitorii din Asia și Africa contribuie la menținerea activității în sectoare precum construcțiile, industria ospitalității sau serviciile de îngrijire)
- Diversitate culturală
- Creștere economică
- Transfer de cunoștințe și bune practici
„Imigrația non-UE devine o soluție viabilă și din ce în ce mai utilizată de angajatorii români pentru a compensa lipsa acută de forță de muncă. În plus, mulți dintre acești muncitori vin cu experiență internațională, dobândită în țări cu standarde ridicate de muncă, ceea ce poate ridica nivelul profesional al companiilor românești”, este de părere Popa-Baciu.
Crina Dobocan