Salvamont Salvaspeo Bihor atrage atenția asupra unui fenomen tot mai des întâlnit: apariția șerpilor în zone unde, până recent, erau rar văzuți. Specialiștii spun că astfel de întâlniri au loc din ce în ce mai frecvent, inclusiv în locuri neașteptate, nu doar pe munte.
Potrivit salvatorilor montani, cele mai multe mușcături de șarpe apar din vina oamenilor. Aproximativ 75% dintre cazuri sunt provocate de persoane care aleg să atingă reptilele sau se apropie imprudent de ele. În mod normal, șerpii veninoși nu atacă decât dacă sunt deranjați sau luați prin surprindere.
Cei care merg în zone unde pot exista șerpi sunt sfătuiți să poarte haine care acoperă picioarele. De asemenea, este important să nu pășească sau să nu se așeze pe sol fără să verifice locul și să nu miște pietre sau alte obiecte fără atenție. Dacă un șarpe este observat de la distanță, acesta trebuie ocolit fără a fi provocat. Dacă este foarte aproape, cea mai sigură reacție este să rămâneți nemișcat, deoarece, de regulă, animalul se retrage singur.
În România, singurii șerpi veninoși sunt viperele. Acestea nu sunt răspândite uniform în țară. Lipsesc din centrul și sudul Munteniei și din Oltenia, dar pot fi întâlnite în Carpați, inclusiv la altitudini de peste 2000 de metri.
Cum se manifestă mușcătura de viperă
Efectele unei mușcături depind de mai mulți factori: cantitatea de venin, locul unde a avut loc mușcătura și starea generală a victimei. Veninul poate produce reacții locale, dar și efecte la nivelul întregului organism. Decesele sunt rare, însă riscul este mai mare la copii și la persoane în vârstă, din cauza raportului dintre cantitatea de venin și greutatea corporală.
Semnele locale includ urmele lăsate de colți, umflarea zonei afectate și apariția unor vezicule cu sânge. La nivel general pot apărea febră, transpirații, greață, vărsături, dureri abdominale, diaree, stare de leșin, dificultăți de respirație, dureri în piept, convulsii, comă, tulburări neurologice, sângerări, urticarie sau reacții alergice severe care pot duce la șoc.
Mușcăturile sunt împărțite în patru categorii, în funcție de gravitate:
- Gradul 0: există doar urme ale mușcăturii, fără umflături sau alte reacții;
- Gradul 1: apare o umflare locală, fără simptome generale;
- Gradul 2: umflarea afectează întregul membru, iar simptomele generale sunt ușoare, cum ar fi vărsături sau scădere temporară a tensiunii;
- Gradul 3: situație gravă, cu umflare rapidă care se extinde, șoc, sângerări și alte reacții severe.
Ce trebuie făcut imediat după o mușcătură
Comisia Medicală Salvamont România recomandă următoarele măsuri de prim ajutor:
Victima trebuie liniștită și ținută nemișcată. Se așază întinsă pe spate sau, dacă este inconștientă, în poziție laterală de siguranță, într-un loc ferit de pericol.
Se sună de urgență la 112 sau la Dispeceratul Național Salvamont, oferind informații despre starea victimei și locul unde se află, inclusiv coordonate GPS dacă este posibil.
Rana trebuie curățată cu apă oxigenată sau apă curată. Obiectele precum inelele sau brățările trebuie scoase rapid, deoarece zona se poate umfla și acestea pot deveni periculoase.
Deasupra locului mușcăturii se aplică un bandaj elastic, fără a fi strâns excesiv, pentru a încetini răspândirea veninului. Bandajul trebuie să permită introducerea unui deget pe dedesubt și va fi îndepărtat doar la spital, după administrarea tratamentului specific.
Este interzisă tăierea sau arderea rănii, stoarcerea acesteia, aplicarea de gheață sau garou, folosirea de substanțe sau curent electric și încercarea de a prinde șarpele. De asemenea, nu se recomandă folosirea dispozitivelor de aspirare a veninului și nici extragerea acestuia cu gura.
Membrul afectat trebuie imobilizat pentru a reduce mișcările care pot favoriza răspândirea veninului. Acesta trebuie ținut la nivelul inimii sau mai jos, niciodată mai sus.
În cazul unei reacții alergice severe, tratamentul de urgență constă în administrarea de adrenalină. Există dispozitive de auto-injectare, precum Anapen sau Epipen, care pot fi incluse în trusa de prim ajutor, mai ales pentru persoanele cu alergii cunoscute. Antihistaminicele pot fi utile în formele mai ușoare.
Dacă victima intră în stop cardio-respirator, trebuie începute imediat manevrele de resuscitare.
Transportul la spital se face pe targă, fără ca pacientul să se deplaseze pe cont propriu. Serul antiviperin se administrează exclusiv în unități medicale și doar în cazurile moderate sau severe.
Salvatorii montani din cadrul Serviciului Județean Salvamont Salvaspeo al Consiliului Județean Bihor le recomandă turiștilor să fie prudenți și să conștientizeze riscurile atunci când merg în natură. Orice ieșire pe munte poate aduce situații neprevăzute.
Reprezentanții Salvamont speră ca, prin informare și atenție, numărul accidentelor grave să scadă, iar cei care aleg drumețiile să se bucure de natură în siguranță.
Crina Dobocan
