Patricia are aproape 80 de ani și trăiește singură de 35 de ani, de când i-a murit soțul. Nu s-a recăsătorit și recunoaște că acum i-ar fi chiar greu să locuiască alături de cineva. „Am tabieturile mele și m-ar deranja prezența permanentă a altcuiva în casă”, spune ea. În România, sunt 2,5 milioane de familii formate dintr-o singură persoană, cu peste 400.000 mai multe decât acum 10 ani.

Cum s-a ajuns aici?

„Cauzele stau în mortalitatea ridicată, mai ales la grupa de vârstă a seniorilor. Mai ales în anii de pandemie s-au stins foarte mulți, iar asta explică o parte din creșterea familiilor formate dintr-o singură persoană. În țările nordice, unde copiii pleacă din casa părintească din adolescență, se înscriu la facultate și lucrează pentru a se întreține, fenomenul celor care trăiesc singuri e mai accentuat. Noi deocamdată nu ne încadrăm în această tendință”, a explicat Maria Voinea, unul din cei mai buni experți în sociologia familiei.

Maria Voinea consideră că fenomenul migrației externe – cazul în care unul din parteneri pleacă să lucreze în străinătate, lăsându-l pe celălalt partener singur – nu îi include pe cei care la recensământ declară familie formată dintr-o singură persoană.

„La recensământ, cei chestionați își declară starea civilă, indiferent de locul în care se află soțul/soția. Ei n-ar trebui incluși în această categorie”, explică sociologul

România a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de gospodării unipersonale în ultimul deceniu, ajungând la aproximativ 2,5 milioane de persoane care locuiesc singure. Această tendință reflectă schimbări profunde în structura socială, valorile culturale și realitățile economice ale țării, aliniate parțial cu tendințe similare observate în alte societăți europene.

Potrivit datelor colectate de Statistica românească, 60% dintre persoanele singure trăiesc în orașe, iar 40% în mediul rural.

O proporție semnificativă dintre persoanele care locuiesc singure sunt vârstnici, mulți fiind văduvi. România se confruntă cu o creștere a populației vârstnice și cu o scădere a ratei natalității.

De asemenea, tinerii pun accent pe individualizare și autonomie personală: valorile sociale contemporane pun accent crescut pe independență și dezvoltare personală.

Ce țări au cele mai mari ponderi de oameni care trăiesc singuri?

În multe națiuni, a trăi singur este un lucru foarte obișnuit. Istoric, însă, este o noutate. Cu mai puțin de un secol în urmă, foarte puțini oameni trăiau singuri, indifferent de țară (de obicei, mai puțin de 10% din familii).

Azi, există state în care aproape jumătate din toate familiile sunt formate dintr-o singură persoană.. În SUA, de exemplu, există mai multe gospodării formate dintr -o persoană care trăiește singură decât din părinții căsătoriți și copiii lor, scrie revista Psychology Today

„De obicei, casa noastră era goală o singură dată pe săptămână- duminica seara. În rest, veneau mătuși, unchi sau veri în vizită Adevărată familie de italieni, ce vreți? Abia așteptam să fiu singură. Stăteam și citeam sau pur și simplu țineam ochii închiși așezată în fotoliu. Era prima mea formă a luxului. Acea savoare a singurătății a continuat pentru tot restul vieții mele. Eu nu pot să mă concentrez decât atunci când sunt singură. Uneori invit prietenii și familia să mă viziteze. Dar, oricât de mult îmi plac vizitele lor, când pleacă sunt cea mai fericită”, scrie cercetătorul american Bella DePaulo într-o carte într-o carte în care a chestionat mii de americani despre modul în care trăiesc.

Datele globale privind viața singură sunt disponibile pe site -ul „ Lumea noastră în date”, de unde au fost extrase procentele specifice pentru fiecare națiune pentru cele mai recente date disponibile (2018 sau uneori mai devreme).

Națiunile cu cel mai mare procent de gospodării cu o singură persoană sunt:

•     45,8% Norvegia
•     44,1% Danemarca
•     43,0% Finlanda
•     42,5% Suedia
•     41,7% Germania
•     40,3% Estonia

Asta înseamnă că în Norvegia, dacă ar fi să bați  la o ușă la întâmplare, la a doua încercare ai fi întâmpinat de o persoană care trăiește singură.

Toate acestea sunt națiuni nordice, cu excepția Estoniei (o națiune baltică) și Germaniei. Islanda, o altă țară nordică, are, de asemenea, un procent ridicat de gospodării cu o singură persoană: 31,0%.

Alte națiuni în care mai mult de 30% dintre gospodării au o singură persoană (începând cu cele mai mari procente) sunt Olanda, Elveția, Lituania, Austria, Franța, Letonia, Belgia, Japonia, Liechtenstein, Luxemburg, Bulgaria, Ungaria, Italia și Sint Maarten (partea olandeză).

Ce țări au cele mai mici ponderi ale oamenilor care trăiesc singuri?

Națiunea în care oamenii sunt cel mai puțin susceptibili să trăiască singuri este Afganistanul, unde doar 0,2% din toate gospodăriile sunt gospodării cu o singură persoană.

În Pakistan, doar 1,1% din gospodării sunt gospodării cu o singură persoană, iar în Irak, doar 1,2% (dar cele mai recente date nu sunt foarte recente, 1997).