Vechea rivalitate culinară dintre Turcia și Grecia privind originile baklavalei revine în prim-plan, de această dată pe scena internațională. Ankara a depus o cerere oficială la UNESCO pentru înscrierea tradiției preparării baklavalei pe Lista patrimoniului cultural imaterial, o inițiativă care riscă să reaprindă disputa dintre cele două state privind originea celebrului desert.
Dosarul urmează să fie analizat în cursul acestui an, în cadrul celei de-a 21-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO, care va avea loc la Xiamen, în China. Decizia este așteptată cu interes, pe fondul unei dispute istorice dintre Turcia și Grecia privind originile celebrului desert, dispută care durează de zeci de ani.
Grecia susține că originile baklavalei sunt anterioare perioadei otomane și că desertul își are rădăcinile în tradițiile culinare ale Imperiului Bizantin. În promovarea sa internațională, produsul este prezentat adesea sub denumirea de „baklava grecească”, ca expresie a acestei revendicări istorice și culturale.
De cealaltă parte, Turcia susține că forma modernă a baklavalei a fost perfecționată în bucătăriile Imperiului Otoman, în timpul domniei sultanului Mehmed al II-lea, cunoscut și sub numele de Mehmed Cuceritorul. Potrivit istoricilor turci, desertul a devenit unul dintre preparatele emblematice servite în cadrul ceremoniilor organizate la palatul imperial.
Deși includerea pe Lista patrimoniului cultural imaterial al UNESCO nu conferă drepturi exclusive asupra unui produs sau a unei tradiții, o astfel de recunoaștere are o puternică valoare simbolică. Ea contribuie la protejarea și promovarea patrimoniului cultural viu și poate aduce beneficii importante în ceea ce privește imaginea internațională a unei țări, dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului său cultural.
Turcia privește cu optimism această candidatură, având deja un precedent favorabil. În 2013, „Baklava din Gaziantep” a devenit primul produs turcesc înregistrat în Uniunea Europeană cu statut de Indicație Geografică Protejată (IGP), consolidând reputația orașului Gaziantep drept unul dintre cele mai importante centre ale tradiției preparării acestui desert.
Decizia pe care Comitetul UNESCO o va lua la finalul anului este așteptată cu interes, întrucât ar putea deschide un nou capitol într-una dintre cele mai cunoscute rivalități gastronomice din estul Mediteranei.
MARIA PAȘCALĂU
