La data de 29 iunie, creştinii ortodocşi și greco-catolici îi sărbătoresc pe Sfinții Apostoli Petru şi Pavel.
Cei doi apostoli sunt consideraţi discipolii lui Iisus. Ei au contribuit cel mai mult la răspândirea creştinismului în lume.
În această zi peste 500.000 de români își serbează onomastica.
Cei doi apostoli sunt sărbătoriți împreună pentru că au murit în aceeaşi zi, în anul 67, în timpul prigoanei creştine declanşate de împăratul roman Nero.
Tot pe 29 iunie se termină postul ţinut în cinstea celor doi apostoli, numit în popor „Postul Sânpetrului”.
Potrivit creștinortodox.ro, Sfântul Apostol Petru – fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatră).
După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni. Mărturisește în numele apostolilor dumnezeirea lui Hristos, dar se și leapădă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit.
După Înălțarea Domnului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor și aleg că apostol pe Matia în locul lui Iuda.
În ziua Cincizecimii, după predică Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane.
Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon și în ultima parte a vieții, la Roma. El a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie.
Pavel, împotriva creștinilor
Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfântul Pavel a fost elevul învățatului Gamaliel.
Pavel locuia în Tars și lupta împotriva creștinilor.
Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. Pe calea Damascului i se arată Hristos într-o lumina orbitoare și îl mustra: „Saule, Saule de ce mă prigonesti?”. După această apariție, Pavel se convertește și devine discipol al Mântuitorului.
Ocrotitori ai penitenciarelor
Din cauza faptului că Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost în temniță pentru că L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiți de libertate.
Obiceiuri și superstiții
În tradiția populară, ziua Sfinților Petru și Pavel este denumită și Sânpetru de vară, zi care marchează miezul verii agrare și începutul secerișului.
Sfântul Petru este patronul agriculturii şi răspunde de starea recoltelor, patronează căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc.
Se zice că, atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici, sar din acesta scântei care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.
O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.
Sărbătoarea lupilor
În această zi se respectă sărbătoarea lupilor. De aceea, nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă. Oamenii dorec ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
În unele zone, în această zi de mare sărbătoare creştină, oamenii merg la biserică, la slujbă, iar femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă. De asemenea, se împart mere dulci și miere vecinilor.
Tot în această zi oamenii au voie să lucrează orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi. În satele din Bărăgan se păstrează o serie de tradiţii populare.
„Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. De asemenea, se mai spune că dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, potrivit Adevărul.ro.
Sursa. Adevărul.ro
Foto: Doxologia
