Pe 15 august este sărbătoare mare în calendarul ortodox, greco și romano-catolic. Biserica prăznuiește Adormirea Maicii Domnului, ziua în care, potrivit tradiției creștine, Sfânta Fecioară Maria a trecut din această viață la Dumnezeu. În popor, sărbătoarea este cunoscută drept Sfânta Maria Mare, iar în unele regiuni, mai ales în Moldova, poartă și numele de Uspenia, termen de origine slavă.
Este o zi importantă nu doar pentru credincioși, ci și pentru tradiția românească. De 15 august sunt legate numeroase obiceiuri păstrate din generație în generație. Unele țin de viața religioasă, altele de calendarul popular, iar în jurul lor au apărut și multe superstiții.
Înainte de sărbătoare este Postul Adormirii Maicii Domnului, care se ține între 1 și 14 august. Pentru credincioși, perioada este una de rugăciune și pregătire pentru marele praznic.
Povestea Adormirii Maicii Domnului
După Înălțarea lui Iisus Hristos la cer, Maica Domnului a rămas în casa Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan, la Ierusalim. Acolo și-a petrecut ultimii ani din viața pământească. Mergea adesea pe Muntele Măslinilor, locul de unde Fiul ei se înălțase la cer, pentru a se ruga.
Tradiția Bisericii spune că, atunci când s-a apropiat sfârșitul vieții sale, Maica Domnului a primit vestea prin Sfântul Arhanghel Gavriil. Îngerul i-a spus că peste trei zile urma să fie chemată la Dumnezeu. Vestea nu a fost pentru ea un motiv de teamă. Își dorea să fie din nou alături de Fiul său.
Arhanghelul Gavriil i-a adus și o ramură de finic, care urma să fie purtată înaintea patului său în timpul drumului către mormânt.
Maica Domnului i-a spus Sfântului Ioan ce urma să se întâmple. Vestea a ajuns apoi la rude și la credincioși, iar oamenii s-au strâns în jurul ei și au început să plângă.
Maica Domnului le-a cerut însă să nu fie cuprinși de tristețe. Le-a spus că, după trecerea ei la cele cerești, nu îi va părăsi și că se va ruga pentru cei aflați în necazuri.
„Însă ea le poruncea să nu plângă, ci să se bucure pentru moartea ei că, stând mai aproape și înaintea scaunului lui Dumnezeu, privind față către față pe Fiul și Dumnezeul Său și vorbind gură către gură, va putea cu mai multă înlesnire ca să se roage și să milostivească bunătatea Lui. Ea îi încredința pe cei ce plângeau că, după mutarea sa, nu-i va lăsa sărmani; dar nu numai pe aceia, ci pe toată lumea o va cerceta, o va privi și va ajuta celor din primejdii. Cu aceste cuvinte mângâietoare, pe care le grăia către cei ce stăteau de față și plângeau, ridica mâhnirea din inimile lor și le potolea tânguirea cea cu lacrimi”. (Viețile Sfinților)
Apostolii au ajuns în chip minunat la Ierusalim
Înaintea Adormirii Maicii Domnului, în jurul casei Sfântului Ioan s-a auzit un zgomot puternic, asemenea unui tunet, iar norii au acoperit locul. Potrivit tradiției, îngerii i-au adus pe Sfinții Apostoli din diferite părți ale lumii pentru ca aceștia să fie alături de Maica Domnului în ultimele sale clipe.
Apostolii s-au întâlnit și nu înțelegeau de ce au fost aduși la Ierusalim. Sfântul Ioan Cuvântătorul de Dumnezeu i-a întâmpinat și le-a spus că se apropie momentul în care Preasfânta Născătoare de Dumnezeu urma să plece din această lume.
„Văzându-se unul pe altul, se bucurau și se întrebau care este pricina pentru care i-a adunat Domnul. Ieșind la ei Sfântul Ioan Cuvântătorul de Dumnezeu, i-a sărutat cu bucurie și cu lacrimi, spunându-le că s-a apropiat vremea ducerii de la cele pământești a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”. (Viețile Sfinților)
Adormirea, descrisă ca un somn fără durere
Momentul morții Maicii Domnului este descris în Viețile Sfinților ca unul fără suferință trupească. Tradiția spune că Iisus Hristos Însuși a venit pentru a primi sufletul Maicii Sale și i-a cerut să nu se teamă.
Atunci, ea a rostit:
„Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este inima mea”.
Apoi a spus:
„Fie mie acum după cuvântul tău!”
Maica Domnului s-a întins pe pat, iar sufletul ei a fost primit de Fiul său. Potrivit relatării religioase, nu a avut dureri trupești, ci a trecut din această viață asemenea unui om care adoarme.
„Deci, s-a culcat pe pat și, veselindu-se negrăit pentru vederea prealuminatei fețe a Domnului și a Fiului său Cel preaiubit, din dragostea cea preadulce către Dânsul și din bucurie duhovnicească, preasfântul său suflet l-a dat în mâinile Fiului său. Însă nicio durere trupească n-a avut, ci a adormit ca într-un somn dulce”. (Viețile Sfinților)
Trupul Maicii Domnului a fost dus la mormânt
După Adormire, Apostolii au luat patul mortuar și au dus trupul Maicii Domnului spre mormânt. Mulți oameni au venit să o însoțească.
Trupul a fost dus la Ghetsimani, unde a fost așezat în mormânt. Au urmat rugăciuni, cântări, sărutări și multe lacrimi.
Tradiția spune că, după trei zile, mormântul nu mai avea trupul Maicii Domnului, iar aceasta a fost ridicată la cele cerești. Relatarea despre Adormire apare în Viețile Sfinților și în „Al doilea Cuvânt de laudă al Sfântului Ioan Damaschinul la Adormirea Maicii Domnului”.
Ce tradiții respectă românii de Sfânta Maria Mare
Dincolo de semnificația religioasă, 15 august are un loc important în calendarul popular românesc. În multe zone, această zi este privită ca un moment care anunță apropierea toamnei și schimbarea anotimpului.
Un obicei întâlnit în mai multe regiuni este mersul la biserică, unde oamenii duc fructe din noua recoltă, mai ales struguri și prune, dar și miere. Acestea sunt sfințite, iar apoi pot fi împărțite credincioșilor.
În unele comunități, oamenii duc la biserică flori și plante pentru a fi binecuvântate. Aceste obiceiuri sunt legate de recunoștința pentru recoltă și de rugăciunea pentru sănătate și protecție.
În tradiția populară se mai spune că această perioadă marchează apropierea toamnei. Sărbătoarea din 15 august și cea din 8 septembrie, Nașterea Maicii Domnului, cunoscută drept Sfânta Maria Mică, formează două repere importante în calendarul popular.
Superstiții de Sfânta Maria Mare
În jurul zilei de 15 august s-au strâns, de-a lungul timpului, și numeroase credințe populare. Ele nu trebuie confundate cu învățătura Bisericii, ci sunt obiceiuri și superstiții transmise în familie și în comunitățile tradiționale.
Una dintre credințele întâlnite în popor spune că în această zi nu este bine să faci treburi grele prin gospodărie. În unele zone, oamenii evită munca în câmp și alte activități care pot fi lăsate pentru o altă zi. Respectarea zilei de sărbătoare este văzută ca o formă de respect față de Maica Domnului.
Alte superstiții spun că nu este bine să te cerți, să porți ură sau să faci rău altuia în această zi. Ziua este asociată cu rugăciunea, împăcarea și ajutorul dat celor aflați în nevoie.
În unele părți ale țării, florile sunt puse lângă icoana Maicii Domnului. Există și credința că icoana poate fi curățată cu apă în care a fost pus busuioc, iar florile proaspete sunt așezate în apropierea ei.
O altă credință populară este legată de fetele nemăritate. În anumite zone, frunzele de năvalnic erau considerate plante cu puteri speciale și erau purtate de fete pentru a avea noroc în dragoste.
Ce nu este bine să faci, potrivit tradiției populare
În unele comunități se spune că nu este bine să speli rufe, să coși sau să faci alte treburi casnice grele de Sfânta Maria Mare. Sunt însă superstiții populare, nu porunci bisericești.
De asemenea, oamenii sunt îndemnați în tradiția populară să nu se certe, să nu blesteme și să nu refuze ajutorul unei persoane aflate în nevoie.
Înainte de toate, ziua este una de sărbătoare religioasă. Biserica pune accent pe rugăciune, participarea la slujbă și cinstirea Maicii Domnului, nu pe superstițiile care s-au adăugat în timp în cultura populară.
Sfânta Maria, legată și de Ziua Marinei Române
15 august are o semnificație aparte și pentru marinarii români. Maica Domnului este considerată ocrotitoarea marinarilor, iar aceeași zi este și Ziua Marinei Române.
Ziua Marinei Române a fost sărbătorită pentru prima dată în 1902, la Constanța. De-a lungul timpului, festivitățile au inclus procesiuni cu icoane, pelerinaje și manifestări dedicate marinarilor. Printre momentele tradiționale ale acestor festivități s-a numărat și apariția lui Neptun, care declara deschise jocurile marinărești pe apă și realiza botezul marinarilor.
Aproximativ 2,2 milioane de români își serbează onomastica de Sfânta Maria, potrivit datelor menționate de Digi24. Printre numele asociate acestei zile se află Maria, Mariana, Marinela, Marian, Marin, Mioara, Mia, Maricica, Marina, Marilena, Mari, Mărioara, Marinel, Marousia și Ana-Maria.
15 august rămâne, astfel, una dintre cele mai importante zile din calendarul creștin. Este o sărbătoare în care credința, rugăciunea și tradițiile vechi se întâlnesc. Pentru Biserică, centrul zilei este Adormirea Maicii Domnului și trecerea ei la viața cerească. Pentru lumea satului românesc, 15 august este și un reper al anului, o zi legată de recoltă, de schimbarea anotimpului și de numeroase obiceiuri păstrate din generație în generație.
Crina Dobocan
