Cultura populară ca sursă de inspirație pentru literatura cultă a fost ideea centrală a șezătoarei literare de la Liceul Greco-Catolic „Iuliu Maniu” din Oradea. Manifestarea a fost organizată pe 15 ianuarie 2025 de elevii instituției de învățământ, în Sala Festivă, cu prilejul Zilei Culturii Naționale.

La împlinirea a 175 de ani de la nașterea „poetului nepereche al neamului românesc”, aceștia au dorit să transmită adolescenților și tinerilor de astăzi cât este de important „să nu dăm uitării prețioasa noastră cultură românească prin ignoranță, ci să o cinstim și să o păstrăm pentru generațiile care vor urma”.

Zi a recunoștinței

Ziua Culturii Naționale s-a dorit a fi în acest an o zi a recunoașterii și a recunoștinței față de geniul poporului nostru – Mihai Eminescu, reflectat în tot ceea ce înseamnă creația literară: literatură, port, pictură, sculptură.

Iubitori de folclor și în același timp păstrători ai acestuia, elevii Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu” au adus în prezent cultura populară pe care o consideră „fundamentul nostru ca neam”, reconstituind obiceiuri și meșteșuguri practicate în trecut. În acest sens, doina, balada, legenda și basmul au fost prezentate în variantă populară, respectiv cultă.

Momentul artistic, pregătit sub îndrumarea profesoarelor de Limba și literatura română – Mihaela Danciu (coordonator) și Emilia Haș, a profesoarei de Arte plastice Alina Broizan, în decorul realizat de bibliotecara Carmen Popa, a adus în fața spectatorilor elevi în port popular care au cusut, au pictat, au sculptat și au recitat poezii, în tandem cu colegii lor mai mari îmbrăcați festiv, care au reprezentat generația cultă.

„Cuvântul este expresia gândului, cuvântul creează, zidește, doare, alină și iubește” a spus naratorul (Dragoș Ardelean) la început, invitându-și colegii să descopere împreună literatura populară și reverberațiile ei în literatura cultă. Aparent simplă, literatura populară, prin temele și motivele sale literare, prin ritmul tâlcuitor sau săltăreț, și-a găsit ecoul și în creațiile marilor scriitori români, care au fost evocați deopotrivă cu creațiile eminesciene aduse în atenție.

„Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară
Povești și doine, ghicitori, eresuri,
Ce fruntea-mi de copil o-nseninară,
Abia-nțelese, pline de-nțelesuri” (M. Eminescu, „Trecut-au anii…”), au spus elevii împreună cu poetul, căutând în creațiile eminesciene înțelesuri.

Au dat glas dorului și durerii prin doinele populare „Foicică trei migdale” (Maria Radu), „Foaie verde mărăcine” (Sonia Ripaș) și bine-cunoscuta „Doină” a lui Mihai Eminescu (Adonis Ciarnău).

Balada „Jerta rândunicii” (Andreea Cristea) sau poezia „Muma lui Ștefan cel Mare” (Brunet Anthony) au arătat forța cuvântului creator și a creatorului care prin Cuvânt a oferit o nouă perspectivă lumii.

De asemenea, a fost reiterată legenda Meșterului Manole (Papiș Antonia, Șandro Viorica, Dărăbăneanu Luka) și au readuse în atenție poveștile „care au legănat copilăria tuturor” și care, în popor au fost cele mai la îndemână modalități de educare a copiilor cu mesajul lor moralizator.

Gânduri-omagiu

În acest sens, basmul „Greuceanu” de Petre Ispirescu (Bob Stanciu Alexandra, Alexandra Jurca) și basmul atent meșteșugit al lui Mihai Eminescu –„Făt-Frumos din lacrimă” (Berdie Ana), au arătat încă o dată că în lumile imaginare orice este posibil.

La final, au fost evocate gândurile altor poeți români sub formă de versuri: gânduri-omagiu, gânduri-lacrimă, gânduri-reculegere. Acestea au fost transmise prin recitarea de versuri ale poeziilor „Apostolul” de O. Goga (Broizan Răzvan), „La oglindă” de George Coșbuc (Toth Rebeca), „Sufletul satului” de Lucian Blaga (Penzeș Patricia) și „Reculegere” de Nichifor Crainic (Roman Mariagrazia), bucurându-se de un suport tehnic creativ asigurat de elevii Bulcău David și  Ciarnău Alexandra.

„Strămoșii noștri au luptat sute de ani, nu atât pentru pământ, cât pentru sufletul națiunii care este cultura acesteia” s-a subliniat la final, reflectându-se asupra cuvintelor poetului național Mihai Eminescu care spunea că pentru „a-ți da seama de nivelul culturii generale al unei nații, trebuie să vezi ce idoli are”.

Suflet

În acest program pregătit de elevi, „cuvântul «suflet» a fost cel mai repetat”, a subliniat prof. Emilia Haș la final, felicitându-și elevii care au reușit cu prilejul Zilei Culturii Naționale să arate cum „cultura noastră are strânsă legătură cu sufletul, cu identitatea noastră, cu esența noastră spirituală”.

„Uitarea este moarte, așa că haideți să nu ne uităm vreodată rădăcinile și cultura noastră românească” – au încheiat elevii, aplaudați de toți cei prezenți.

Printre aceștia s-a aflat și directorul adjunct al Liceului Greco-Catolic „Iuliu-Maniu” din Oradea, prof. Rodica Mureșan, care i-a felicitat pe elevi pentru acest moment artistic bine pregătit, cu idei originale, în care s-a apreciat recitarea cu patos a poeziilor.

„Ceea ce faceți, faceți cu pasiune și mă bucur că avem astfel de elevi care încă mai cred că putem salva și putem să nu uităm aceste tradiții folclorice, literare și tot ceea ce am reușit să realizăm de-a lungul timpului. Vă doresc succes în continuare și să rămâneți la fel de pasionați!”, le-a spus prof. Mureșan elevilor.

Mihaela Caba-Madarasi