Echipa de Radiologie și Neuroradiologie Intervențională a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor (SCJUBH), coordonată de dr. Dan Mihoc, a realizat în premieră pentru Oradea și regiune tratamentul complet a două anevrisme cerebrale alăturate, la aceeași pacientă, într-o singură intervenție.

Procedura a fost posibilă prin implantarea unui dispozitiv modern, numit Flow Diverter – un stent cu plasă fină care redirecționează fluxul sanguin și determină închiderea treptată a anevrismelor, a explicat dr. Dan Mihoc. Potrivit acestuia, intervenția a fost efectuată prin abord femural, sub anestezie generală, cu un timp operator redus la o oră și jumătate. Evoluția post-procedurală a pacientei, în vârstă de 54 de ani, a fost favorabilă, aceasta fiind externată a doua zi.

Deși anevrismele intracraniene nerupte, descoperite întâmplător, nu reprezintă o urgență imediată, tratamentul lor este recomandat pentru a preveni ruptura și apariția hemoragiei cerebrale, o situație care poate fi fatală sau poate lăsa pacientul cu sechele neurologice permanente. Radiologia intervențională oferă soluții minim invazive, cu recuperare rapidă și risc redus față de chirurgia clasică.

Intervenții rare, realizate în premieră

Tot în acest an, echipa coordonată de dr. Dan Mihoc a tratat cu succes mai multe afecțiuni rare:

• fistulă arterio-venoasă carotido-cavernoasă indirectă (iunie 2025),
• fistulă arterio-venoasă durală de venă condiliană anterioară (august 2025),
• fistulă arterio-venoasă spinală (martie 2025).

Aceste patologii, rar întâlnite, au fost tratate prin proceduri endovasculare minim invazive, evitând complicații severe precum paralizia definitivă sau deteriorarea ireversibilă a vederii, a transmis Lisa Crăiuț, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea – Bihor.

Urgențe majore, în timp real

Peste jumătate din intervențiile efectuate la SCJUBH sunt urgențe medicale majore. Printre acestea se numără:

● Accidentul vascular cerebral ischemic (AVC) reprezintă blocajul unei artere care hrănește creierul. Semnele de alarmă sunt:căderea comisurii bucale (gură „într-o parte”), slăbiciunea unui braț/picior, vorbirea neclară sau imposibilitatea de a vorbi, pierderea bruscă a vederii la un ochi, confuzia bruscă.

● Hemoragia subarahnoidiană prin ruptura unui anevrism cerebral Semnele de alarmă sunt:cea mai puternică durere de cap din viață, apărută brusc; gât înțepenit, vărsături, pierderea stării de conștiență, sensibilitatea la lumină nou apărută.

● Sângerări masive controlate minim invaziv: • Epistaxis (hemoragie nazală puternică) • Hemoptizie (sângerare din plămâni)

• Tumori sângerânde care nu se pretează la operație

• Hemoragii post-traumatice/post-operatorii În afara urgențelor medicale, se realizează intervenții programate, cu un important impact asupra calității vieții pacienților:

● Stentare de arteră carotidă – are ca scop prevenirea AVC-ului ischemic Simptome posibile:episoade trecătoare de amorțeală pe o parte a corpului, slăbiciune, tulburări trecătoare de vedere la un ochi (amaurosisfugax), dificultăți de vorbire brusc apărute; de multe ori, boala poate fi fără simptome și e depistată la ecografie Doppler.

● Dezobstruarea arterelor membrelor inferioare – ca parte a tratamentului ischemiei periferice dureroase cu sau fără leziuni cutanate) Simptome posibile:durere la mers în gambă sau coapsă (claudicație), răceală la nivelul piciorului, răni care nu se vindecă, culoare violacee a degetelor; în stadii avansate, apare durere și în repaus, precum și leziuni (ulcere) care nu se mai vindecă sau se vindecă foarte greu.

● Stentare de artere renale – ca parte a tratamentului hipertensiunii arteriale renovasculare care nu răspunde la medicamente Semne sugestive:tensiune foarte mare, greu de controlat cu medicamente, agravarea funcției renale, edeme pulmonare „fulger” la pacienți cu inimă și rinichi sensibile.

● Embolizarea fibroamelor uterine reprezintă o alternativă minim invazivă la operație, cu păstrarea uterului Simptome posibile:menstruații abundente/prelungite, anemie, presiune pelvină, urinări dese, durere la contact sexual, senzația de balonare.

● Embolizarea varicocelului, cauză frecventă de infertilitate la bărbați Simptome posibile: senzația de „pungă de viermi” (dilatații venoase) la palparea scrotului, durere surdă după stat în picioare sau efort

În aceste situații, timpul de intervenție este esențial, fiecare minut făcând diferența între recuperare și sechele permanente.

Proceduri programate

Pe lângă urgențe, compartimentul realizează și intervenții programate:

• stentare de arteră carotidă pentru prevenirea AVC-ului,
• dezobstruarea arterelor membrelor inferioare,
• stentare de artere renale în caz de hipertensiune renovasculară,
• embolizarea fibroamelor uterine,
• embolizarea varicocelului, cauză frecventă de infertilitate masculină.

Aceste tratamente contribuie la creșterea calității vieții pacienților și la evitarea unor complicații severe.

Activitate în creștere

În primele opt luni ale anului 2025, la SCJUBH au fost realizate 590 de proceduri, aproape dublu față de aceeași perioadă a anului precedent. Creșterea confirmă atât nevoia reală de tratamente minim invazive, cât și încrederea pacienților și a medicilor din specialitățile conexe în echipa de Radiologie Intervențională, a precizat Lisa Crăiuț.

O echipă multidisciplinară

Compartimentul funcționează prin colaborarea unei echipe complexe: medici, rezidenți, tehnicieni, brancardier și fizician medical. Coordonarea se face zilnic cu secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă, Neurochirurgie, Neurologie, ORL, Urologie, Chirurgie Vasculară, Chirurgie Toracică, Unitatea de Primiri Urgențe și altele. Această abordare multidisciplinară asigură decizii rapide și soluții personalizate pentru fiecare caz.

Echipa este formată din: – 1 medic coordonator (Dr. Dan Mihoc) cu formare în CHU Strasbourg, Franța
– 2 medici primari (Dr. Călin Morgovan, Dr. Sebastian Boancă),
– 3 medici rezidenți (Dr. Mihai Gherman, Dr. Ioana Jeberean, Dr. Adriana Pop),
– 5 tehnicieni de radiologie (Mircea Iacob, Nicolae Cioca, Andrei Lazăr, Alex Bîrsan, Remus Florian),
– 1 brancardier (Adrian Negrean),
– 1 fizician medical (Andrei Stoie).

Rezultatele obținute sunt posibile datorită investițiilor realizate de conducerea SCJU Bihor, condusă de dr. Gheorghe Carp, dar și prin sprijinul Ministerului Sănătății, al Primăriei Oradea, al CNAS și CAS Bihor. Finanțarea și dotările de ultimă generație au permis crearea unui platou tehnic comparabil cu cel al centrelor europene.

Astfel, Oradea se conturează ca un centru de excelență în tratamentul accidentului vascular cerebral și al bolilor cerebrovasculare, dar și ca un punct de referință în procedurile minim invazive pentru patologia neurovasculară și arterială periferică.

Crina Dobocan