Dr. Dan Mihoc este unul dintre acei oameni care, deși ar fi putut alege un viitor stabil și prosper în străinătate, a decis să se întoarcă acasă, în România, pentru a face o diferență.

Radiolog intervenționist cu o experiență vastă în Strasbourg, Franța, dr. Mihoc a lăsat în urmă o carieră de succes într-unul dintre cele mai prestigioase centre universitare din Europa pentru a aduce acasă tehnici medicale revoluționare, salvând viețile pacienților din Bihor.

De la chirurgie la radiologie intervențională, drumul său către medicina de vârf a fost unul plin de alegeri neașteptate, dar călăuzit mereu de dorința de a ajuta.

De la visele unui avocat la „dragoste la prima vedere” pentru radiologia intervențională

„Inițial, nici nu voiam să mă fac medic”, ne mărturisește tânărul medic.

„Visam să devin avocat, dar pasiunea mea s-a schimbat rapid odată ce am început să explorez domeniul stomatologiei, datorită unui prieten foarte bun, al cărui tată era stomatolog. Așa am ajuns să dau la Medicină”, a rememorat șeful Departamentului de Radiologie și Neuro-Radiologie Intervențională de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, un departament cu dotări care există în numai alte șapte spitale din Europa.

Totuși, în timpul facultății, Chirurgia a fost cea care i-a captat atenția.

„Îmi plăcea tot ce însemna Chirurgie. Nu conta despre ce specializare era vorba, știam doar că asta vreau să fac”, a spus medicul.

Un moment de cotitură a venit atunci când s-a reîntâlnit cu un prieten din copilărie, dr. Cristian Mihalea, în prezent vicepreședintele Societății de Radiologie Intervențională din România.

„El m-a introdus în lumea radiologiei intervenționale, iar când am văzut ce face în Paris, a fost dragoste la prima vedere. Mi-am zis că asta vreau să fac și eu”, își amintește dr. Mihoc.

„M-a impresionat tehnologia, modul în care poți salva vieți fără a recurge la o intervenție chirurgicală invazivă. Am știut atunci că asta este chemarea mea și mi-am dorit să-mi dedic viața acestei meserii”, a adăugat el.

Un drum anevoios, dar plin de satisfacții

În 2014, România nu oferea suficiente oportunități pentru formarea în radiologia intervențională, așa că dr. Mihoc a plecat în Franța, unde și-a construit cariera de la zero.

„În urmă cu 10 ani, în România nu prea erau centre în care te puteai forma în radiologie și neuro-radiologie intervențională, și nici bani”, spune medicul Dan Mihoc.

„Era Bucureștiul, era Târgu Mureșul. Tot timpul a fost o problemă de finanțare în România, iar în momentul acela nu puteai să mergi într-un centru unde să stai, să fie atât de multă patologie încât să poți să fii lăsat să lucrezi astfel încât să poți să progresezi.
Și atunci, la fel ca și ceilalți medici din celelalte centre din România, am ales să merg să mă formez în străinătate. Am fost nouă ani în centrul universitar din Strasbourg, din Franța, unde m-am format de la zero în radiologia intervențională”, a relatat medicul.

A petrecut nouă ani în Strasbourg, învățând de la cei mai buni specialiști din domeniu. Totuși, în ciuda succesului profesional, ceva lipsea.

„Simțeam că locul meu nu este acolo. Aveam un viitor asigurat, un post permanent de medic primar, dar pe plan personal îmi lipsea ceva. Îmi lipsea România. Îmi doream să fiu acasă, aproape de părinți, de locurile natale, eu fiind originar din județul Hunedoara”, a dezvăluit medicul Mihoc.

Astfel, când i s-a oferit oportunitatea de a reveni în țară și de a dezvolta la Oradea ceea ce a învățat în Franța, nu a stat pe gânduri.

„M-am întors pentru că simțeam că aici pot face cu adevărat o diferență. Și astăzi, văd cum această decizie dă roade”, spune el.

Roadele se văd în cele aproape 200 de intervenții pe care le-a avut, alături de echipa sa, în primul an de când a preluat Departamentul de Radiologie și Neuro-Radiologie Intervențională de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor.

„Până acum avem un număr de 177 de AVC-uri tratate anul acesta de la începutul activității, dintre care 147 sunt doar de anul acesta. Acoperim un bazin de peste 1.000.000 de locuitori și asta ne face să credem că, anual, putem fi undeva la 200 de de intervenții, având având în vedere rata de AVC-uri”, a spus dr. Dan Mihoc.

Mai mult decât atât, departamentul condus de dr. Mihoc este clasat pe locul II la nivel național în privința numărului de trombectomii făcute și pe locul I ca rată a succesului de tratament, după cum reiese din rapoartele făcute de conducerea programului APAVC.

Bucuria de a salva vieți

Pentru Dr. Mihoc, cea mai mare satisfacție este să vadă pacienții recuperându-se complet după intervenții complicate.

„Uneori, pacientul nici nu realizează ce am făcut pentru el. După o operație chirurgicală, este evident că a avut loc o intervenție: se vede pansamentul mare, tubul de dren etc. În cazul nostru, însă, pacientul adesea nici nu înțelege ce i s-a făcut. Când mă întâlnește, nici măcar nu știe cine sunt, ca medic, pentru că nu are semnele vizibile ale unei intervenții chirurgicale. Dar, pentru noi, ca medici, satisfacția e imensă atunci când vezi un pacient care a ajuns la noi în comă sau paralizat și despre care știi clar că, fără intervenția ta, ar fi rămas în aceeași stare sau chiar s-ar fi degradat, poate chiar ar fi decedat. Faci intervenția necesară, pierzi contactul cu pacientul până a doua zi, iar când îl vezi din nou, este complet schimbat: stă în pat, mănâncă și te întreabă: «Când pot să plec acasă?». Nu există o satisfacție mai mare!”, mărturisește medicul orădean.

Totuși, nu toate cazurile sunt la fel de fericite, iar recuperarea poate dura uneori săptămâni sau luni. Dar acele momente rare, când pacienții își revin aproape instantaneu, sunt cele care dau sens muncii sale.

Cazul care i-a rămas în suflet

Unul dintre cazurile care l-au marcat cel mai profund a fost cel al unui bărbat de 35 de ani, diagnosticat cu un AVC ischemic.

„Avea o boală genetică a sângelui, iar cheagul care bloca circulația cerebrală era extrem de dur. Am încercat să-l îndepărtez de 12-13 ori, dar nu reușeam. În mod normal, după șapte-opt încercări te oprești, pentru că poți face mai mult rău decât bine. Dar nu m-am putut opri. Era aproape de vârsta mea, avea toată viața în față”, a exemplificat dr. Mihoc.

După încercări repetate și o tehnică riscantă, dr. Mihoc a reușit.

„Am fost la limita nervilor și a puterilor, dar am reușit. Apoi am plecat în concediu și nu am mai știut nimic de el”, a spus medicul.

Până în luna iunie a acestui an însă, când bărbatul s-a întors la spital, perfect sănătos, să-i mulțumească.

„A fost o bucurie imensă să-l văd, știind prin ce am trecut ca să-l salvez. A fost un moment care mi-a rămas în suflet și care m-a marcat”, a spus medicul „adoptat” de Oradea.

„Alegeți cu inima!”

Dr. Mihoc are un mesaj clar pentru studenții la medicină care trebuie să aleagă o specializare: „Alegeți cu inima!”

„Doar așa veți putea lucra fără să simțiți că e un efort. Doar așa poate să nu fie obositor ceea ce faci. Doar așa poți să faci eforturi, uneori supraomenești, fără să simți că pierzi ceva făcând asta”, este crezul medicului.

Astăzi, la Oradea, Dr. Dan Mihoc, alături de alți trei medici tineri și entuziaști – dr. Călin Morgovan (medic primar), dr. Sebastian Boancă (medic primar) și dr. Mihai Gherman (medic rezident), continuă să salveze vieți și să dezvolte radiologia intervențională, aplicând tot ce a învățat în Franța.

Însă, mai presus de toate, el își urmează chemarea – aceea de a aduce speranță și vindecare oamenilor din țara sa natală.

Crina Dobocan