Președinții celor 16 Curți de Apel din România condamnă ferm discursul public „bazat pe manipulare și ură la adresa judecătorilor”, avertizând că astfel de atacuri subminează statul de drept și afectează direct cetățenii.

Președinții Curților de Apel din România au transmis un mesaj ferm și fără echivoc în fața valului tot mai agresiv de atacuri publice îndreptate împotriva magistraților. Într-o declarație comună, aceștia avertizează asupra efectelor grave pe care le are discursul public „bazat pe manipulare, dezinformare și populism” asupra sistemului judiciar și, implicit, asupra dreptului cetățenilor la un proces echitabil.

„O justiție slabă este o justiție vulnerabilă. O justiție vulnerabilă nu va mai putea apăra cetățeanul de abuzul statului,” atrag atenția semnatarii apelului, printre care se numără președinții tuturor celor 15 Curți de Apel civile din țară și al Curții Militare de Apel.

Atac politic

Declarația comună vine pe fondul unei dezbateri intense privind statutul și condițiile de pensionare ale magistraților, dezbatere care, potrivit judecătorilor, a fost deturnată într-o campanie politică virulentă, „marcată de minciuni repetate și un discurs al urii față de judecători”.
Un exemplu central este afirmația recentă a premierului Ilie Bolojan, care a susținut că „majoritatea judecătorilor se pensionează la 48 de ani”. Această afirmație este demontată cu date oficiale: din cele 37 de decrete de pensionare semnate în perioada când acesta a fost președinte interimar, doar 5 judecători aveau între 48 și 49 de ani. Vârsta medie reală de pensionare este, de fapt, de 54 de ani, în condițiile unei munci intense și extrem de solicitante.

Frontal

Critica privind pensiile „speciale” ale magistraților este și ea abordată frontal de președinții Curților de Apel. Aceștia arată că, potrivit Legii nr. 303/2022, vârsta minimă de pensionare a fost ridicată deja la 60 de ani, iar cuantumul pensiei este plafonat la venitul net din ultima lună de activitate.
În ceea ce privește salarizarea, judecătorii subliniază că aceasta reflectă nu doar nivelul ridicat de responsabilitate, ci și interdicțiile severe profesionale, volumul imens de muncă și condițiile dificile de activitate. Salariile pornesc de la 4.457 lei pentru auditori și ajung la 27.252 lei pentru judecătorii Înaltei Curți — cifre comparabile cu alte categorii bugetare cu atribuții speciale, mai arată judecătorii.

Sufocați de dosare

Un alt punct critic evidențiat în comunicat este volumul uriaș de muncă al magistraților: în medie, un judecător de la nivelul judecătoriilor a avut în 2024 peste 1.500 de dosare de soluționat, mai precizează ei.
La Înalta Curte, cifra medie a fost de peste 600 de dosare per judecător.
Judecătorii reclamă lipsa de personal, subfinanțarea cronică, infrastructura inadecvată și stresul profesional sever, confirmat de multiple expertize medico-psihologice.
Toate acestea contribuie la o uzură accelerată a corpului profesional, ce ar trebui înțeleasă și tratată responsabil, nu demonizată în spațiul public, sunt de părere magistrații.

Încrederea în justiție, manipulată politic

Declarația mai demontează și mitul potrivit căruia încrederea în justiție ar fi „la minime istorice”. Conform ultimului Eurobarometru, 44% dintre cetățeni și 51% dintre companii au încredere în independența justiției române — un nivel similar cu cel din Italia sau Spania. Scăderea recentă este pusă de judecători pe seama campaniei publice negative și a contextului politic tensionat.

Apel la responsabilitate și echilibru

,,Independenţa justiţiei nu este un privilegiu al judecătorilor, ci un drept fundamental al cetăţeanului”, subliniază comunicatul. Reprezentanții sistemului judiciar avertizează că demonizarea constantă a judecătorilor, dublată de atacuri politice, distruge încrederea publică și slăbește capacitatea justiției de a proteja democrația.
În perioada următoare, curțile de apel din toată țara își propun să demareze o amplă campanie de informare, pentru a oferi cetățenilor date reale despre activitatea instanțelor, condițiile de muncă ale magistraților și provocările sistemului de justiție

Crina Dobocan