Antreprenori, oameni din banking, specialiști în tehnologie și profesori universitari s-au întâlnit joi, 7 mai 2026, la Incubatorul de Afaceri Cresc Oradea Mare, în cadrul Creative Marketing Summit Oradea, un eveniment dedicat inovației și marketingului digital. Discuțiile au vizat automatizarea activităților repetitive, costurile reale ale prezenței online și limitele inteligenței artificiale în comunicarea dintre branduri și clienți. Evenimentul a fost moderat de Crina Dobocan, fondatoarea Observatorul Bihorean.
Participanții au vorbit despre problemele cu care se confruntă tot mai multe firme – mesaje spam care sufocă inbox-urile, clienți care cer informații simple la ore târzii și bugete mari de marketing care nu aduc rezultate clare. Concluzia comună a fost că instrumentele bazate pe inteligență artificială pot ajuta companiile, însă fără o bază bine pusă la punct, acestea pot accentua problemele în loc să le rezolve.
Unul dintre vorbitori a fost Vasile Chindriș, fondatorul Agenției de marketing Creative Marketing, activă din 2017. El a prezentat un produs dezvoltat de echipa sa cu aproape doi ani înainte ca ChatGPT să devină cunoscut publicului larg. Este vorba despre un chatbot care preia informațiile de pe un site, inclusiv pagini de produs, întrebări frecvente și documentații tehnice, le procesează printr-un sistem de inteligență artificială și răspunde utilizatorilor sub forma unui asistent virtual.
„Clienții intră pe site și întreabă cât costă produsul, deși prețul este afișat clar. Alții vor să știe cum pot face o comandă. Cineva trebuie să răspundă la aceste întrebări, iar chatbot-ul face asta imediat, la orice oră”, a explicat Vasile Chindriș.
El a prezentat și un exemplu concret din zona de e-commerce. Un magazin online care vinde materiale personalizate primește, în medie, între 30 și 50 de conversații pe zi, iar în perioada Black Friday numărul acestora depășește 200. Cele mai multe întrebări sunt legate de statusul comenzilor, livrare și pașii necesari pentru plasarea unei comenzi. Fără automatizare, acest tip de suport ar ocupa zilnic câteva ore de muncă pentru angajați.
Potrivit lui Chindriș, diferența față de alte soluții similare este flexibilitatea platformei. Clienții pot alege modelul de inteligență artificială folosit, printre variante aflându-se OpenAI, Claude de la Anthropic, Gemini sau modele mai accesibile, precum DeepSeek, în funcție de nevoile și bugetul fiecărei companii.
Acesta a atras atenția și asupra unei probleme legate de protecția datelor personale și regulile europene GDPR. „OpenAI nu are servere în Europa, iar acest lucru poate crea probleme de conformitate. Anthropic are servere în Franța, ceea ce înseamnă că datele pot rămâne în interiorul Uniunii Europene”, a spus antreprenorul.
În cazul firmelor care colectează date personale prin intermediul chatbot-urilor, alegerea furnizorului de inteligență artificială poate avea implicații juridice importante.
Un alt aspect discutat a fost controlul asupra promptului, adică textul care stabilește modul în care răspunde asistentul virtual. Acesta poate fi configurat pentru vânzări, consultanță sau suport tehnic. Platforma permite și intervenția unui operator uman în timp real, dar și acces la istoricul complet al conversațiilor, astfel încât răspunsurile să poată fi îmbunătățite permanent.
Din punct de vedere tehnic, integrarea se face printr-un cod HTML compatibil cu orice platformă online, inclusiv Shopify și WooCommerce.
Vasile Chindriș a vorbit și despre un proiect realizat pentru o aplicație destinată studenților la medicină, folosită pentru simularea examenelor. În acest caz, chatbot-ul a fost configurat să gestioneze automat abonamentele și să îi ajute pe utilizatori să se orienteze în platformă, reducând aproape complet nevoia unui operator dedicat de suport.
Tema dezvoltării tehnologice a fost continuată de Răzvan Patcaș, directorul general al Parcului Științific și Tehnologic Oradea STEAM Park. El a prezentat rolul centrului aflat lângă Universitatea din Oradea, descris ca un spațiu de tip „one stop shop” pentru firmele care dezvoltă produse hardware și software.
Infrastructura parcului include imprimante 3D cu sintetizare laser, un CNC cu 5 axe pentru realizarea pieselor metalice, echipamente de măsurare pentru inginerie inversă și un server propriu de inteligență artificială, folosit pentru inferențe și antrenarea modelelor de dimensiuni medii.
„Cei care au schimbat lumea în toate revoluțiile industriale și tehnologice au fost creatorii, nu utilizatorii. Este important să nu devenim doar consumatori de inteligență artificială, ci să înțelegem cum funcționează și cum putem obține mai multă valoare din ea”, a declarat Răzvan Patcaș.
Acesta a insistat asupra metodei „design thinking”, pe care o consideră esențială în dezvoltarea oricărui produs. Modelul presupune înțelegerea nevoilor clientului, definirea clară a problemei, testarea rapidă și îmbunătățirea constantă a soluțiilor.
„Astăzi este mai simplu ca oricând să construiești prototipuri, să generezi cod și să testezi idei direct cu potențialii clienți”, a mai spus directorul Oradea STEAM Park.
Discuțiile din cadrul conferinței au ajuns și în zona relației dintre bănci și mediul de afaceri, într-un context în care multe companii românești se confruntă cu lipsa capitalului necesar pentru dezvoltare.
Marius Filipaș, director regional al Raiffeisen Bank, a vorbit despre nivelul redus al intermedierii financiare din România și despre dificultățile cu care se confruntă firmele atunci când încearcă să obțină finanțare.
„Rata de intermediere financiară în România este de 24%, în timp ce media Uniunii Europene ajunge la 89%. Acest lucru spune mai multe despre noi, bancherii, decât despre antreprenori”, a declarat Marius Filipaș.
El a făcut referire la un raport al Băncii Naționale, care estimează că firmele din România au un deficit de capital de aproximativ 30 de miliarde de euro. Potrivit acestuia, este vorba despre bani care ar trebui acoperiți prin finanțări pentru activitatea curentă sau pentru investiții.
Directorul regional al Raiffeisen Bank a spus că relația dintre bănci și antreprenori trebuie să depășească modelul clasic bazat doar pe aprobarea sau respingerea unui credit.
„Dacă la finalul analizei răspunsul este doar da sau nu, fără explicații, atunci nu mai vorbim despre un parteneriat, ci doar despre o tranzacție”, a afirmat Marius Filipaș.
Una dintre cele mai directe intervenții ale evenimentului a venit din partea lui Mădălin Farck, fondator și CEO What’s New Agency. Acesta a susținut că o mare parte din bugetele de marketing sunt cheltuite fără rezultate reale.
Potrivit lui, din fiecare 100 de lei investiți în marketing în România, doar 4 lei produc efecte concrete. În același timp, 89% dintre branduri trec neobservate, iar 7% rămân în memoria publicului din motive negative.
Mădălin Farck a explicat că simpla prezență online sau publicarea frecventă de conținut nu mai sunt suficiente. El consideră că orice strategie trebuie să pornească de la impact, apoi de la modul de comunicare și abia după aceea de la convingerea clientului.
„Dacă nu reușești să atragi atenția în primele secunde, oamenii nu se opresc să te asculte sau să te citească. Un antreprenor trebuie să își cunoască foarte bine clientul și să vină cu o soluție clară și potrivită pentru nevoile lui. După aceea trebuie să ofere constant informații utile și valoare”, a spus Mădălin Farck.
Acesta a vorbit și despre influența inteligenței artificiale în marketing, avertizând că tehnologia nu poate înlocui lipsa de cunoștințe despre comportamentul consumatorului.
„Inteligența artificială amplifică ceea ce există deja. Dacă nu există bază, experiență sau educație în marketing și psihologie comportamentală, rezultatele nu vor fi diferite”, a afirmat el.
În opinia sa, piața online va deveni și mai aglomerată în următorii ani, pe fondul exploziei de conținut generat automat. Totodată, costul atragerii unui client în mediul digital a crescut deja cu 60% comparativ cu anul 2020. În acest context, autenticitatea și relevanța mesajelor vor conta mai mult decât numărul postărilor.
Subiectul logisticii pentru magazinele online a fost abordat de Paul Burtic, CEO Pack Brothers, companie care oferă servicii de fulfillment integrate cu platforme precum Shopify și eMag.
Acesta a explicat că firmele care externalizează logistica pot delega întregul proces: recepția mărfii, etichetarea, ambalarea, livrarea comenzilor și gestionarea retururilor.
„Dacă marketingul reprezintă inima și creierul unui magazin online, fulfillmentul este partea care pune totul în mișcare. De aici pleacă efectiv comenzile către clienți”, a declarat Paul Burtic.
Pentru reducerea comenzilor care nu sunt ridicate de clienți, antreprenorul a prezentat un sistem automatizat bazat pe inteligență artificială, care contactează telefonic cumpărătorii pentru confirmare.
„Avem un robot care îi sună pe clienți și confirmă comenzile. L-am folosit inclusiv în propriul magazin și rezultatele au fost bune”, a explicat acesta.
O altă direcție de business prezentată la conferință a fost cea a meniurilor digitale transformate în spații de publicitate.
Flaviu Balint, manager general QUBS și QubMenu, a explicat că sistemul dezvoltat de compania sa permite afișarea de reclame locale direct în meniurile digitale folosite de restaurante.
Platforma funcționează deja în 40 de locații din județele Bihor, Cluj, Maramureș și Sibiu. Companiile pot cumpăra spații publicitare afișate clienților restaurantelor partenere, într-un sistem similar celui bazat pe cost per vizualizare.
„Zona HoReCa are spații publicitare care până acum au fost foarte puțin folosite. Clientul ține meniul în mână și este atent la ceea ce vede acolo”, a spus Flaviu Balint.
Potrivit datelor prezentate în cadrul evenimentului, platforma QubDigital generează lunar zeci de mii de utilizatori și sute de mii de afișări pentru reclame. În medie, utilizatorii petrec mai mult de patru minute în meniurile digitale. Următorul obiectiv al companiei este extinderea la nivel național.
Conferința a inclus și o perspectivă academică. Dorin Coita, prodecan al Facultății de Științe Economice din cadrul Universității din Oradea, a vorbit despre apropierea dintre mediul universitar și companii.
Acesta a explicat că programele de marketing încearcă tot mai mult să îi aducă pe studenți în contact direct cu firmele, prin vizite în companii, internshipuri și proiecte practice în care analizează afaceri locale și propun soluții concrete de îmbunătățire.
Întrebat despre etica în marketingul digital, în contextul unor declarații publice recente în care minciuna a fost prezentată drept strategie de marketing, Dorin Coita a avut o poziție fermă.
„Marketingul, așa cum îl înțeleg eu, trebuie să aibă și o componentă etică. Sau cel puțin așa ar trebui să funcționeze”, a declarat acesta.
Creative Marketing Summit Oradea a reunit antreprenori, reprezentanți ai universităților și ai sectorului financiar din nord-vestul României, într-o dezbatere concentrată pe digitalizare, automatizare și strategiile de business într-o perioadă în care inteligența artificială schimbă rapid modul în care funcționează companiile.
Teodora Mihai
Credit foto: ZOE PHOTO/Creative Marketing
