Biblioteca Felix a găzduit în seara de 2 iunie 2026 o întâlnire dedicată unor teme care îi preocupă pe tot mai mulți oameni: credința, schimbările din societate și direcția în care se îndreaptă lumea contemporană. Participanții la eveniment au adresat numeroase întrebări, au purtat dialoguri deschise și au trăit momente pline de bună dispoziție.
La discuție au participat universitarii Ionut-Mihai Popescu (de la Departamentul Oradea al Facultății de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității Babeș-Bolyai) și Teofil Stanciu (de la Institutul Evanghelic de Studii Religioase din Oradea), care au împărtășit idei și experiențe legate de teme inspirate de cartea „Reforma neintenționată”, publicată de Editura Doxologia.
Dezbaterea, moderată de lect. univ. dr. pr. Florin Tomoioagă, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității din Oradea, a urmărit să răspundă unor întrebări care influențează viața de zi cu zi a oamenilor. Între acestea, de ce societatea actuală a ajuns să arate astfel, ce efecte au secularizarea, pluralismul și globalizarea, cum poate fi trăită credința într-o perioadă marcată de nesiguranță și crize și ce motive mai există pentru a privi cu încredere spre viitor.
Pornind de la introducerea cărții „Reforma neintenționată. Cum o revoluție religioasă a secularizat societatea?”, participanții au analizat câteva dintre cele mai importante probleme ale lumii occidentale actuale.
Una dintre ideile centrale ale cărții este că prezentul nu poate fi înțeles fără cunoașterea trecutului. Autorul pornește de la observația că societățile occidentale sunt caracterizate astăzi de numeroase viziuni contradictorii despre adevăr, moralitate, valori și sensul vieții. În acest context, este considerată surprinzătoare nu revenirea religiei în spațiul public, ci faptul că s-a crezut la un moment dat că religia ar fi dispărut din viața oamenilor.
Volumul acordă o atenție specială fenomenului polarizării sociale. Atât în Statele Unite, cât și în Europa, există diviziuni puternice în privința unor subiecte, precum: intervențiile militare, rolul religiei în viața publică, educația, avortul, protecția mediului, dezvoltarea economică sau influența culturii de masă, a notat pr. Florin Tomoioagă.
Autorul cărții, citat de părintele Tomoioagă, susține că dezbaterile publice sunt adesea dominate de conflicte, acuzații și sloganuri, în detrimentul argumentelor serioase.
Un alt capitol important este dedicat crizei ecologice și culturii consumului. Cartea arată că modelul economic actual îi încurajează pe oameni să cumpere permanent produse noi și să renunțe rapid la cele pe care le dețin deja. În acest mod, consumul ajunge să fie legat de identitatea personală, iar satisfacția nu poate fi niciodată deplină, deoarece apare mereu nevoia unei noi achiziții. Autorul afirmă că această mentalitate a redus importanța ideii de exces și a favorizat comportamente care pot avea efecte negative asupra mediului.
Sunt prezentate și exemple care ilustrează felul în care preferințele personale pot prevala în fața preocupărilor pentru natură. Astfel, unii oameni aleg vehicule mai mari și mai poluante pentru confortul pe care îl oferă, chiar dacă impactul asupra mediului este considerabil mai mare decât în cazul altor opțiuni.
Cartea discută și despre relativismul moral, adică ideea potrivit căreia valorile și normele morale sunt create de oameni și diferă de la o cultură la alta. Este citată poziția fizicianului laureat al Premiului Nobel Steven Weinberg, care considera că afirmațiile morale și estetice nu pot fi încadrate în categoria adevărat sau fals. Autorul ridică întrebarea dacă, într-o astfel de perspectivă, mai există o bază obiectivă pentru condamnarea unor fapte precum genocidul, violul, tortura sau exploatarea sexuală a copiilor.
Volumul analizează și direcția urmată de filosofia modernă. Autorul observă că multe abordări contemporane par preocupate mai ales de formularea întrebărilor și mai puțin de găsirea unor răspunsuri clare. El compară această situație cu căutarea unei surse de apă fără certitudinea că aceasta va fi găsită vreodată.
În ceea ce privește conflictele religioase din perioada Reformei, autorul susține că, după secole de dispute între catolici și protestanți, atenția societății s-a mutat treptat către activitățile economice și consum. În opinia sa, alianța dintre capitalism și consumerism a devenit unul dintre principalele elemente care mențin unitatea societăților occidentale moderne, în ciuda diversității lor.
Concluziile cărții se opresc și asupra motivelor care au dus la apariția Reformei. Potrivit autorului, problema principală a creștinismului medieval nu a fost lipsa învățăturilor religioase, ci incapacitatea multor credincioși și membri ai clerului de a trăi conform propriilor principii. Diferența dintre ceea ce era predicat și ceea ce se întâmpla în realitate a determinat apariția unor mișcări de reformă care urmăreau apropierea de idealurile creștine.
Reformatorii au considerat că problemele morale sunt legate și de existența unor erori doctrinare. Ei au susținut că adevărata reînnoire a vieții religioase poate avea loc doar prin întoarcerea la Biblie și prin interpretarea corectă a Scripturii.
Cartea abordează și rolul credinței în funcționarea societăților moderne. Autorul argumentează că statele liberale depind de existența unor valori împărtășite de cetățeni, chiar dacă nu impun oficial un anumit mod de viață. Printre aceste valori sunt menționate autodisciplina, sacrificiul personal, responsabilitatea față de ceilalți, grija pentru comunitate și devotamentul față de familie. În opinia sa, multe dintre acestea provin din tradiția creștină și au fost afectate de procesul de secularizare și de accentul tot mai mare pus pe consum și interesul individual.
Autorul susține că modernitatea întâmpină dificultăți și pentru că rațiunea, de una singură, nu a reușit să ofere răspunsuri general acceptate la marile întrebări despre existență. Deși științele naturale au obținut rezultate remarcabile, ele nu sunt construite pentru a răspunde la întrebări legate de sensul vieții, moralitate sau scopul existenței umane.
O altă temă discutată este fundamentarea drepturilor omului, a demnității și a valorii persoanei. Autorul afirmă că, în cadrul unei perspective strict naturaliste, aceste concepte sunt dificil de justificat prin metodele folosite de științele moderne. El argumentează că noțiuni precum drepturile, demnitatea sau statutul de persoană nu pot fi identificate prin experimente, analize medicale sau cercetări de laborator.
În acest context, sunt aduse în discuție și dezbaterile legate de avort, precum și viziunile transumaniste care propun modificarea biologică a omului și pregătirea unei lumi post-umane. Autorul consideră că aceste controverse arată cât de dificil este să existe un consens asupra unor concepte fundamentale atunci când acestea nu se sprijină pe o bază comună de valori și credințe.
Întâlnirea de la Biblioteca Felix a oferit participanților ocazia de a reflecta asupra unor teme care depășesc granițele religiei și ating probleme esențiale ale lumii contemporane: identitatea, moralitatea, consumul, rolul credinței, viitorul democrației și sensul existenței într-o societate aflată într-o continuă schimbare.
Părintele Florin Tomoioagă i-a mulțumit editorului Dragoș Mîrșanu pentru colaborarea oferită în realizarea proiectului.
Recunoștință a fost exprimată și față de primarul comunei Sânmartin, Cristian Laza, apreciat pentru sprijinul acordat inițiativelor culturale și spirituale considerate importante pentru dezvoltarea comunității, alături de proiectele de infrastructură.
Evenimentul a fost organizat de Parohia Ortodoxă 1 Mai, în colaborare cu Primăria Sânmartin, Episcopia Ortodoxă a Oradiei, FelixGardens, Asociația pentru Promovarea Turismului în Stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai.
Crina Dobocan
