Un studiu relevă că părinţii sunt nevoiţi să plătească, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditaţii, after school şi materiale didactice. În ultimii 3 ani, costul mediu suportat de părinţi pentru educaţie a crescut cu 3.000 de lei.

Educaţia gratuită a copiiilor îi costă pe părinţi cu 45% mai mult decât în urmă cu patru ani.

Costul mediu total anual pentru şcolarizare este proporţional cu vârsta copiilor, pleacă de la aproape 7.000 de lei pentru elevii din clasele primare şi ajunge la mai mult de 12.000 de lei pentru liceeni.

Organizaţia Salvaţi Copiii arată că 60% dintre elevii din Bucureşti fac meditaţii, iar costurile cu aceste ore de pregătire ajung la 48% din totalul banilor alocaţi şcolarizării.

Un studiu relevă că părinţii sunt nevoiţi să plătească, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditaţii, after school şi materiale didactice. Cei mai mulţi fac meditaţii la matematică, limbi străine şi limba română, iar costul lunar este de aproximativ 1.000 de lei.

„Comparativ cu anul 2021, costul mediu anual suportat de părinţi pentru educaţia copiilor creşte cu aproximativ 3.100 de lei, până la 9.818 de lei anual. Cele mai importante creşteri sunt cele legate de meditaţii, aproximativ 3.700 lei, şi after school, aproximativ 2.500 lei. În acest context, Salvaţi Copiii România atrage atenţia asupra discriminării la care sunt supuşi copiii din medii vulnerabile şi propune o serie de măsuri menite să restabilească accesul egal al tuturor copiilor la educaţie de calitate”, se arată într-un comunicat dat publicităţii, în care organizaţia prezintă datele studiului privind costurile pe care părinţii le suportă pentru educaţia copiilor, deşi aceasta este, teoretic, gratuită.

Acelaşi studiu indică, de asemenea, că sumele pe care părinţii români le plătesc anual, în medie, pentru educaţia copiilor cresc odată cu vârsta copilului. Datele prezentate de Salvaţi Copiii arată că, dacă suma medie plătită pentru un copil în ciclul primar este de 6.803, aceasta ajunge la 10.781 la gimnaziu şi 12.119 la liceu.

 „În comparaţie cu rezultatele analizei anterioare, observăm o creştere de 44,33% a costului total mediu acoperit anual de familie pentru şcolarizarea fiecărui copil. Această modificare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât consultarea anterioară a avut loc la începutul anului 2021, când trecerea la educaţia online generase o creştere uriaşă a cheltuielilor familiilor (în special pentru dispozitive şi echipamente periferice). Dacă analizăm evoluţia cheltuielilor medii totale în comparaţie cu nivelul înregistrat la analiza din anul 2018, se remarcă o triplare a costurilor ascunse ale educaţiei. 24% dintre părinţii copiilor din ciclul primar menţionează costuri legate de After School / Şcoală după Şcoală (SDS), cu un cost mediu anual de 6.781 lei (cel mai ridicat dintre toate costurile). Incidenţa acestui cost este semnificativ mai ridicată în Bucureşti (15% din total părinţi) şi cea mai scăzută în mediul rural (3%)”, transmite organizaţia.

Un copil face, de regulă, meditaţii la două materii pentru susţinerea examenelor, pentru recuperarea materiei pe care nu reuşeşte să o parcurgă şcoală sau pentru a avea rezultate mai bune.

Și în ciclul primar

Acelaşi studiu arată că 48% dintre părinţi spun că plătesc meditaţii pentru copiii lor. Pe cicluri de învăţământ, 64% dintre elevii de gimnaziu şi 66% dintre cei de la liceu beneficiază de astfel de forme de educaţie.

 Studiul Salvaţi Copiii remarcă însă „şi un nivel mult mai redus, dar totuşi impresionant, în cazul elevilor din ciclul primar”, unde 19% fac meditaţii.

 „Deşi nu toţi respondenţii apelează la meditaţii pentru copiii lor, atunci când apar, meditaţiile reprezintă al doilea cost ca nivel mediu, atingând pragul de 6.234 lei. După cum era de aşteptat, cei mai mulţi dintre respondenţii care apelează la meditaţii pentru copiii lor fac acest pas în vederea pregătirii pentru examenele naţionale (58%), următorul motiv fiind recuperarea materiei pe care copilul nu reuşeşte să o parcurgă la clasă (36%) şi îmbunătăţirea performanţelor deja atinse de copil (32%)”, sunt rezultatele studiului.

În funcție de venituri…

Incidenţa meditaţiilor este mai scăzută în familiile care câştigă sub 5.000 de lei net şi creşte pe măsură ce nivelul veniturilor este mai mare.

„În ceea ce priveşte fondul clasei şi fondul şcolii, comparând cu rezultatele consultării din februarie 2021, observăm scăderi semnificative ale proporţiei părinţilor care afirmă că aceste contribuţii au o natură obligatorie (de la 22% la 16% în cazul fondului clasei şi de la 13% la 7% în cazul fondului şcolii)”, mai arată studiul.

Discriminare

Pe fondul acestor constatări, Salvaţi Copiii România atrage atenţia asupra discriminării la care sunt supuşi copiii din medii vulnerabile şi propune o serie de măsuri menite să restabilească accesul egal al tuturor copiilor la educaţie de calitate.

 Printre acestea se numără dezvoltarea şi implementarea imediată a unui sistem naţional de monitorizare şi intervenţie timpurie pentru identificarea şi sprijinirea elevilor în risc de abandon şcolar, identificarea şi monitorizarea vulnerabilităţilor individuale ale fiecărui elev, alocarea de resurse pentru programele de educaţie remedială. Alte propuneri ale organizaţiei vizează ”reformarea fundamentală a curriculum-ului şcolar, în special pentru învăţământul secundar superior, cu accent pe relevanţa pentru piaţa muncii şi dezvoltarea competenţelor cheie”, reevaluarea urgentă a structurii şi metodologiei Evaluării Naţionale, revizuirea planurilor cadru şi a programelor şcolare, implementarea programelor de asigurare a unei mese hrănitoare în şcoală pentru toţi copiii.

Risc de sărăcie

Cheltuielile publice pentru educaţie în România reprezintă doar 3,3% din PIB, faţă de media UE de 4,7%, în ciuda faptului că ţara are cea mai mare proporţie de copii în risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană.

Reacția ministrului: sunt decizii ale părinților

Ministrul Educaţiei, Daniel David, a vorbit despre concluziile studiului realizat de organizaţia Salvaţi Copiii. Acesta arată că în mare parte sunt decizii ale părinţilor şi spune că dorinţa unor profesori de a acorda meditaţii în privat nu trebuie să afecteze calitatea actului educaţional în şcoală,

„Am văzut studiul, am fost vânat de televiziuni şi am evitat să răspund. Pentru că, ce pot să spun ca ministru? Unu: meditaţiile nu le forţează ministrul şi nu le forţează, ca să spun aşa, inspectorii. Părinţii sunt interesaţi şi deschişi spre acest lucru. Mare parte din suma respectivă este cheltuită pe meditaţii. (…) Nu ministrul duce copiii la meditaţii, părinţii vor să-i ducă la meditaţii. Cheltuielile merg în zona aia. După aceea avem after school-ul. Iarăşi, after school-ul, până la urmă, nu este treaba ministerului să reglementeze acel lucru. Părintele alege să-şi ducă copilul la after school. Aşa că, până acum, toate costurile nu vin ca urmare a unor acţiuni ale ministerului, ci ca urmare a unor decizii din partea părinţilor. Singurul lucru care mi-atrage atenţia cu implicarea noastră, este faptul că în acest studiu am văzut că o parte din cost merge spre diverse manuale alternative şi aşa mai departe. E ok. Dar şi acolo părinţii pot avea un cuvânt de spus, în sensul că sunt în boardul şcolii, dacă profesorul exagerează şi cere nu ştiu ce, culegeri şi mă rog, alte materiale didactice, cum să spun, dacă nu ai resurse sau nu vrei să pui resursele pentru asta, poţi să ai vocea ascultată. Acolo ar trebui să ai vocea ascultată or să le ceri gratuit pentru copil, or să ceri să nu fie folosite acele materiale. Cam asta este atitudinea mea”, a comentat Daniel David rezultatele studiului prezentat de Salvaţi Copiii.

Acesta a subliniat că meditaţiile pot să existe, dar acestea „trebuie clar reglementate şi sub aspect financiar şi sub aspectul procedurii, cine cu cine poate să facă meditaţii”.

„Atenţie, să avem grijă ca meditaţiile să nu fie un motiv pentru a face lucrurile prost în sistemul de educaţie. Adică, cum să spun, nu prea fac treaba la şcoală că vine copilul să meargă la meditaţii. Altfel, a interzice meditaţii mi se pare, iarăşi, o abordare aşa cu heirupul. Nici să le laşi oricum, trebuie să existe, dar reglementat”, adaugă ministrul.

Sursa. news.ro
Foto: Salvați copiii