Direcția de Sănătate Publică (DSP) Bihor a demarat o serie de acțiuni pentru prevenirea răspândirii infecției cu Virusul West Nile (VWN), un pericol tot mai prezent în sezonul cald. Virusul, care aparține familiei Flaviviridae și este transmis exclusiv prin înțepătura de țânțar, a fost depistat recent la nivelul țării nostre, dar și-n anii trecuți la nivel local, iar DSP a alertat administrațiile publice și populația pentru a lua măsuri urgente.

DSP Bihor a transmis autorităților locale recomandări pentru efectuarea dezinsecției spațiilor publice, menită să reducă numărul țânțarilor care ar putea răspândi virusul. De asemenea, DSP recomandă să se facă dezinsecții în locurile unde țânțarii se pot dezvolta, cum ar fi: subsolurile inundate, canalele înfundate și bălțile din apropierea locuințelor.

În paralel, cetățenii sunt sfătuiți să ia măsuri individuale pentru protejarea locuințelor, utilizând plase de protecție la ferestre, substanțe repelente și să evite acumularea apei în recipiente deschise.

40 de cazuri au fost confirmate cu virusul West Nile de la începutul perioadei de supraveghere a infecţiei, 3 iunie şi până astăzi.
Încă 7 suspiciuni sunt în curs de determinare, au informat reprezentanții Institutul Naţional de Sănătate Publică.
De asemenea s-au înregistrat patru decese în urma infecţiei – trei în judeţul Suceava şi unul în Bucureşti.
Cele mai multe cazuri de îmbolnăvire – 14 – sunt la grupa de vârstă 70 – 79 de ani şi 11 la persoanele cu vârsta cuprinsă între 60 şi 69 de ani.

Virusul West Nile: Ce trebuie să știți?

Virusul West Nile poate infecta oameni, păsări, țânțari, cai și alte mamifere, însă este transmis doar prin mușcătura țânțarilor, spune dr. Daniela Rahotă, directorul executiv al DSP Bihor.

Potrivit acesteia, simptomele variază de la manifestări ușoare (febră, dureri musculare) până la complicații grave, precum meningită sau encefalită, care pot afecta în special persoanele în vârstă sau cele cu probleme de sănătate preexistente.

„Mai puțin de 1% de persoane infectate cu virusul West Nile dezvoltă simptome severe de boală (febră puternică, dureri de cap, rigiditate la nivelul gâtului, dezorientare, coma; tremor și convulsii; slăbiciune musculară; pierderea vederii; amorțeală și paralizie). Aproximativ 80% dintre cei infectați sunt asimptomatici, însă în cazurile severe rata mortalității poate ajunge până la 17%. Simptomele pot persista pe perioada mai multor săptămâni, iar unele complicații neurologice pot fi permanente. Recuperarea este caracterizată de o perioadă lungă de convalescență și extenuare. În general, simptomele apar după 3 – 15 zile de la contactarea virusului (prin înțepătura țânțarului).  De aceea, este esențial ca populația să fie vigilentă și să evite înțepăturile de țânțar prin măsuri de protecție adecvate”, precizează șefa DSP Bihor.

DSP Bihor insistă că prevenția este cheia pentru limitarea răspândirii VWN.

„Cetățenii sunt rugați să coopereze activ, adoptând măsuri simple, precum purtarea hainelor lungi, utilizarea repelentelor și menținerea curățeniei în jurul locuințelor”, reamintește dr. Rahotă.

Pentru a preveni înmulțirea țânțarilor, DSP Bihor recomandă evacuarea apei din subsoluri, repararea instalațiilor de apă și canalizare și evitarea acumulării apei în recipiente sau gunoaie care pot deveni medii propice de dezvoltare pentru insecte.

Dezinsecție

Direcția de Sănătate Publică a cerut autorităților locale să intensifice măsurile de dezinsecție a spațiilor publice, mai ales în parcuri, grădini și zonele verzi frecventate de cetățeni.

Astfel, se dorește reducerea riscului de infectare în perioada de vârf a activității țânțarilor, care se întinde până în luna septembrie, inclusiv.

Cum este diagnosticat virusul?

Diagnosticarea infecției cu virusul West Nile se face printr-o combinație de teste speciale de laborator, corelate cu observarea semnelor și simptomelor. Diagnosticul de laborator se stabilește pe baza unui algoritm de diagnostic care a fost adus la cunoștința tuturor furnizorilor de servicii medicale.

Se consideră caz posibil orice persoană cu vârsta ≥ 15 ani care prezintă febră și una din următoarele: meningită/meningoencefalită/ encefalită cu lichid cefalorahidian (LCR) clar.

Confirmarea diagnosticului se face numai în cadrul laboratoarelor specializate, pe baza unor criterii de laborator care presupun:

• evidențierea răspunsului imun specific anti virus West Nile în ser, adică apariția de anticorpi specifici IgM împotriva WNV în ser – pentru cazul probabil;
• prezența a cel puțin unuia dintre următoarele criterii de laborator – pentru cazurile confirmate:

– izolarea virusului West Nile din sânge sau LCR
– detectarea acidului nucleic al virusului West Nile în sânge sau LCR
– răspuns imun specific (Ig M) anti virus West Nile în LCR
– titru crescut de IgM anti virus West Nile ȘI detectarea IgG anti virus West Nile în ser și confirmarea prin neutralizare.

Cum se tratează infecția cu VWN?

Nu exista un tratament specific pentru virusul West Nile, există numai tratament simptomatic suportiv.

În cazul manifestării de simptome de severitate medie, starea pacientului se îmbunătățește după câteva zile în absența oricărui tratament.

În cazul simptomelor severe, se recomandă prezentarea de urgență la camera de gardă; în aceste situații fiind necesară spitalizarea pacientului și administrare de tratament intravenos.

Ce trebuie să știți despre țânțari?

Țânțarii transmit agenți patogeni care produc îmbolnăviri la om si la animale. Bolile cele mai răspândite sunt arbovirozele, dintre aceste făcând parte și infecția cu virusul West Nile.

Pentru a-și depune ouăle femelele de țânțari se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrănesc cu sânge, acestea se infectează cu agenți patogeni de la animale sau om sau îi transmit acestora.

Țânțarii trăiesc și se dezvoltă în preajma noastră, unde îi întâlnim fie sub forma de larve (ouă), fie sub forma adultă.

Larvele de țânțari se găsesc:

• în apa acumulată în subsolurile blocurilor;
• în apa care nu se scurge din canalizarea înfundată;
• în bălțile care se formează în apropierea locuințelor din apa care curge din conductele sparte și din alte instalații neîntreținute;
• în apa de ploaie păstrată în butoaie sau în vase în curte;
• în apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuințelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
• în apa din gropile și șanțurile de pe șantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalații.

Țânțarii adulți zboară în preajma locuințelor, mai ales dimineața devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Țânțarii, pentru a se hrăni cu sânge, intra în locuințe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire unde pot rămâne peste noapte. În timpul zilei se adăpostesc în locuințe, subsoluri, poduri, cotețe, grajduri, magazii, frunzișul copacilor.

 Crina Dobocan
Foto: Welcome to all and thank you for your visit ! ツ de la Pixabay