La 120 de ani de la momentul în care Peștera Vadu Crișului a fost deschisă publicului, istoria, știința și tradiția s-au întâlnit din nou la poalele Apusenilor. Evenimentul aniversar a fost organizat vineri, 22 august 2025, de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Primăria comunei Vadu Crișului.

Adunarea a avut loc la cabana reabilitată de lângă peșteră, loc care a redevenit un reper turistic și cultural în urma investițiilor Consiliului Județean Bihor. Gazda întâlnirii a fost muzeologul Adrian Gagiu, iar prelegerea principală a fost susținută de drd. Veress László, muzeograf în cadrul Serviciului de Științele Naturii.

Peștera Vadu Crișului, cunoscută și ca Peștera de la Cascadă sau Peștera Zichy, își leagă începuturile de un pasionat al naturii – Karl Handl, angajat al căii ferate și un iubitor al naturii. Observând lilieci ieșind printr-un gol în stâncă, a intuit existența unei grote. Descoperirea sa a fost confirmată de Czárán Gyula, părintele turismului din Munții Apuseni, care, pe 10 noiembrie 1903, a dinamitat blocul de piatră ce acoperea intrarea.

Doi ani mai târziu, pe 27 august 1905, peștera era deja deschisă vizitatorilor, iar Czárán redacta primul ghid turistic. În acea vreme, peștera era considerată „cea mai frumoasă și intactă din Europa”.

„Czárán şi Handl, însoțiți și de preotul reformat din zonă, Veress István, un alt pasionat de natură, fac primele cercetări, după care a urmat amenajarea peșterii, cu podețe și scări de lemn. În data de 27 august 1905 are loc deschiderea monumentului natural pentru vizitare, iar pentru acest eveniment Czárán Gyula face primul ghid turistic al peșterii. Încă de la descoperire, peștera a fost considerată cea mai frumoasă și cea mai intactă peșteră din Europa și a figurat printre obiectivele turistice și științifice cele mai importante din Bihor”, a explicat viceprimarul de la Vadu Crișului, Ioan Hașaș.

Peștera Vadu Crișului are o lungime explorată de 1.510 metri, din care 550-600 sunt amenajați pentru turiști și este, astăzi, un laborator viu. Aici trăiesc specii troglobionte rare, unele endemice, dar și colonii de lilieci protejate la nivel european. Tot aici au fost descoperite resturi scheletice de urs de cavernă (Ursus spelaeus), dispărut acum 27.000 de ani.

Modernizarea a venit pas cu pas, încă din 1969, când a fost introdus iluminatul electric (peștera devenind a doua din România cu o astfel de dotare, după Peștera Muierilor, de la Baia de Fier – 1957), iar în 2004, Muzeul Țării Crișurilor, în administrarea căruia se află peștera, a reamenajată zona vizitabilă la standarde europene.

Peștera, aflată în administrarea Muzeului Țării Crișurilor, în 2004, a fost reelectrificat și reamenajat la standarde europene zona vizitabilă. In perioada 2021-2023, printr-un proiect transfrontalier Consiliul Judetean Bihor reabiliteaza cabana de langa pestera.

Evenimentul aniversar a reunit autorități locale, muzeografi și iubitori ai naturii. Viceprimarul Hasas Ioan a mulțumit organizatorilor, iar deputatul Szabó Ödön a subliniat că reabilitarea cabanei de lângă peșteră, readusă în patrimoniul public, a fost una dintre cele mai importante realizări pentru turismul din zonă.

Cei prezenți au depus coroane atât la intrarea în peșteră, unde se află plăcile comemorative dedicate descoperitorilor, cât și în sat, la placa memorială a lui Czárán Gyula.

În urmă cu 120 de ani, la inaugurarea festivă, preotul reformat Veress István rostea un mesaj care rămâne actual:

„Peștera, în fața căreia stăm astăzi, este o nouă mărturie a forței misterioase, nevăzute și impenetrabile a naturii (…). Omul să respecte natura cu dăruire deplină și să fie conștient că, în timp ce el e muritor, natura e nemuritoare”.

Astăzi, la peste un secol distanță, aceste cuvinte continuă să rezoneze în galeriile răcoroase ale Peșterii Vadu Crișului, acolo unde istoria și frumusețea naturală se întâlnesc cu respectul pentru patrimoniu și dorința de a transmite generațiilor viitoare o lecție simplă: natura trebuie păstrată vie.

Crina Dobocan