Luni, 7 iulie 2025, de la ora 15:30, Guvernul condus de Ilie Bolojan își asumă răspunderea în fața Parlamentului pentru cel mai dur pachet de măsuri fiscale din ultimii ani. Printre cele mai controversate prevederi: creșterea TVA de la 19% la 21%, înghețarea pensiilor și salariilor în sistemul public în 2026, precum și o serie de alte majorări de taxe care vizează sectoare-cheie din economie.

Miza politică și economică: Bruxelles-ul așteaptă explicații

Graba Executivului este motivată și de presiunea externă: marți, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, trebuie să prezinte la Bruxelles, în cadrul reuniunii EcoFin, planul de reducere a deficitului bugetar al României. Conform calculelor oficiale, noile măsuri ar urma să aducă la buget venituri suplimentare de 9,5 miliarde de lei și o reducere a cheltuielilor de 1,2 miliarde lei în anul curent.

Printre măsurile anunțate se regăsesc:

• TVA general crescut la 21%, cu un prag redus de 11% pentru produse esențiale (alimente, medicamente, HoReCa);
• impozit pe dividende crescut de la 10% la 16%;
• accize majorate cu 10% pentru alcool, tutun și combustibili;
• plafonarea pensiilor și salariilor publice în 2026;
• contribuție la sănătate pentru pensionarii cu venituri peste 3.000 lei;
• taxă pe profiturile bancare.

„Aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura sustenabilitatea financiară a serviciilor publice”, afirmă Executivul în expunerea de motive a proiectului.

Asumare fără dezbatere

Guvernul a optat pentru procedura asumării răspunderii, care permite adoptarea rapidă a unui proiect de lege, ocolind votul în plen. Totuși, opoziția poate contracara acest demers prin depunerea unei moțiuni de cenzură în termen de trei zile. Dacă moțiunea trece, Guvernul cade, iar proiectul este respins. Dacă nu, pachetul fiscal devine automat lege.

Cu toate acestea, legea poate fi contestată la CCR, înainte de promulgare. De asemenea, președintele mai are dreptul de a cere reexaminarea legii.

„În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere”, prevede Constituția. După ce sunt consumați toți acești pași, legea este promulgată și intră în vigoare.

Ce șanse are opoziția să răstoarne Guvernul?

Din punct de vedere matematic, șansele unei moțiuni de cenzură sunt reduse. Pentru a demite Guvernul, opoziția ar avea nevoie de cel puțin 233 de voturi din totalul de 465 de parlamentari. În prezent, însă, cele trei partide din opoziție – AUR, S.O.S România și POT – pot aduna doar 134 de voturi, conform configurației oficiale.

Componența Parlamentului:

• Coaliția guvernamentală:
  • PSD: 131 parlamentari
  • PNL: 72 parlamentari
  • USR: 59 parlamentari
  • UDMR: 32 parlamentari
    TOTAL: 294 voturi
• Minorități naționale (în general aliate guvernului): 17 voturi
• Opoziția:
  • AUR: 89 parlamentari
  • S.O.S România: 26 parlamentari
  • POT: 19 parlamentari
    TOTAL: 134 voturi

Pe lângă aceștia, mai există 18 parlamentari neafiliați (3 senatori și 15 deputați), mulți dintre ei provenind din rândul opoziției, dar care nu pot înclina balanța decisiv. Și chiar dacă toți aceștia ar susține moțiunea, coaliția guvernamentală are, teoretic, o rezervă de peste 60 de voturi.

Opoziția, formată acum din AUR, POT și S.O.S România, a depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu în sesiunea parlamentară care s-a încheiat pe 1 iulie. În mod normal, poate fi depusă o singură moțiune per sesiune. Există însă o excepție, momentul în care Guvernul își asumă răspunderea.

„Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea”, arată Constituția.

Chiar dacă Guvernul pare protejat de majoritatea parlamentară solidă, asumarea răspunderii este o mișcare cu risc politic. Ea pune presiune nu doar pe opoziție, ci și pe propriii parlamentari, care vor trebui să explice în fața electoratului efectele măsurilor de austeritate.

Pentru moment, opoziția își joacă ultima carte: depunerea unei moțiuni de cenzură în următoarele zile. Dar, fără o fractură în interiorul coaliției, aceasta are șanse infime să treacă.

Crina Dobocan