Viorel Pașca și membrii familiei sale au fost duși, în noaptea de marți spre miercuri, la sediul DIICOT – Structura Centrală din București, unde urmează să fie audiați în dosarul în care procurorii cercetează suspiciuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și complicitate la trafic de persoane.
La finalul audierilor, procurorii vor decide dacă vor solicita sau nu arestarea preventivă a lui Viorel Pașca și a membrilor familiei sale.
Apărătorul acestuia, avocatul Răzvan Doseanu, a plecat, miercuri dimineață, spre București pentru a-l asista în fața procurorilor.
„O să vedem concret care sunt acuzațiile. Vom vedea dacă se va formula propunere de arestare preventivă sau nu pentru el și familia sa”, a declarat avocatul Răzvan Doseanu.
Între timp, cazul a stârnit un val de reacții pe rețelele de socializare. Sute de persoane și-au exprimat sprijinul pentru Viorel Pașca, cunoscut de mulți drept „Bunul Samaritean”, iar pentru miercuri, 1 iulie 2026, de la ora 20.00, în Piața Unirii din Oradea, a fost anunțată o acțiune de susținere.
În mesajul distribuit pe Facebook, organizatorii îi cheamă pe oameni în stradă cu apelul: „Persoanele vulnerabile trebuie protejate și nu aruncate în stradă pentru diverse răfuieli politice. Dacă îți pasă de oamenii în suferință, haide în Piața Unirii”. Tot în cadrul mobilizării apare și mesajul: „Cerem protecție pentru persoanele vulnerabile. Stop abuzurilor instituțiilor de forță”.
Mesaje de susținere
În paralel, spațiul online este inundat de mesaje de susținere. Numeroși oameni spun că Viorel Pașca a ajutat, de-a lungul anilor, sute de persoane fără familie, fără adăpost sau cu probleme grave de sănătate și critică intervenția autorităților. Printre nemulțumirile exprimate se numără și faptul că persoanele preluate din centre au fost scoase din clădiri într-o zi cu temperaturi care au depășit 40 de grade Celsius, în condițiile în care chiar și o probă a examenului de Bacalaureat a fost reprogramată din cauza caniculei.
„Acest om se face vinovat că a ajutat oameni pe care nu-i mai voia nimeni, nu aveau familie, trăiau pe străzi sau erau trimiși din spitale, de poliție sau alte instituții în acele azile. Spuneți voi, cu ce a greșit? Și de ce abia după 20 de ani de funcționare s-au sesizat instituțiile?”, se întreabă Laura Hancăș.
Sociologul orădean Adrian Hatos atrage atenția că autoritățile au identificat 413 persoane cazate la Dumbrava, dintre care aproximativ 50 au fost transportate la spitale pentru investigații, iar pentru ceilalți oameni au fost căutate locuri în centre rezidențiale licențiate. Acesta consideră că situația acestor oameni trebuie urmărită atent de presă și de societatea civilă și susține că mulți dintre ei ajunseseră acolo după ce fuseseră direcționați chiar de spitale, în lipsa unor alternative oferite de stat. În opinia sa, cazul scoate la iveală lipsa unor servicii sociale suficiente pentru persoanele fără familie și aflate în risc de excluziune socială.
Fostul deputat Florica Cherecheș afirmă că mobilizarea impresionantă de forțe și resurse ridică întrebări legate de soluțiile pe care autoritățile le oferă acum pentru aceste persoane, în condițiile în care problema există de mulți ani. Ea susține că Viorel Pașca a primit de-a lungul timpului sprijin din partea comunității și că a preluat oameni pe care instituțiile nu aveau unde să îi plaseze după externarea din spitale.
Și Cristian Maxim, un voluntar care spune că a petrecut trei săptămâni la Dumbrava alături de Viorel Pașca, afirmă că a văzut oameni abandonați de societate cărora li se ofereau hrană, adăpost și îngrijire. El susține că neregulile trebuie clarificate de autorități, însă consideră că acestea trebuie analizate obiectiv și fără pronunțarea unui verdict înainte de finalizarea anchetei.
„Am văzut sute de oameni pe care societatea îi abandonase. Bătrâni fără familie. Oameni bolnavi. Persoane fără adăpost care nu mai aveau pe nimeni. Și am văzut un singur om care nu îi întreba cine sunt, ce au făcut sau de ce au ajuns acolo. Le deschidea poarta, le oferea un pat, o farfurie cu mâncare și o vorba buna. De aceea, ceea ce s-a întâmplat astăzi la Dumbrava m-a revoltat profund.
Statul pare să fi declanșat un adevărat război împotriva unui om care a făcut ceea ce instituțiile nu au reușit sau nu au vrut să facă ani la rând. Să vezi mobilizați sute de jandarmi și polițiști într-un loc unde voluntarii hrănesc oameni , spală și îngrijesc bătrâni este o imagine pe care cu greu o pot înțelege. La fel de mult mă întristează modul în care o parte a presei pare să fi ales verdictul doar pentru senzațional. Nu pot să nu am sentimentul că în spatele acestei acțiuni există mai mult decât simpla aplicare a unor proceduri.
Este convingerea mea, formată după ce am văzut cu ochii mei ce se întâmplă la Dumbrava și după ce am cunoscut omul din spatele tuturor acestor eforturi.
Dar un lucru nu poate fi contestat: de-a lungul anilor a oferit adăpost, hrană, îngrijire și speranță pentru sute de oameni pe care aproape nimeni nu îi mai voia.
Pentru mine, Viorel Pașca rămâne omul care mi-a oferit una dintre cele mai importante lecții despre ce înseamnă solidaritatea, sacrificiul și iubirea față de aproape”, a scris Cristian Maxim.
Mesaje similare au fost publicate și de Elena Bologan, care spune că a vizitat centrul în decembrie 2025 împreună cu elevi și colegi și că a găsit condiții pe care le consideră decente, dar și de mai mulți medici.
Medicul Sorina Petrușan afirmă că sistemul public nu oferă, în multe situații, soluții pentru pacienții dependenți de îngrijire care nu au aparținători.
„Ca medic vă spun că nu am niciodată soluții oferite de statul român atunci când trebuie să externez un bolnav care este dependent de îngrijire și care nu are aparținători. Pur și simplu nu am soluții”, a spus aceasta.
La rândul său, Monica Ditu a povestit că a dus personal la Dumbrava o tânără fără familie și fără venituri, după ce nu a găsit un loc într-un centru al DGASPC. Ea spune că a fost primită de oameni pe care îi descrie drept „primitori și de omenie”, că a constatat condiții pe care le consideră corespunzătoare.
„Când ambulanțele din toată țara îi descărcau cazuri de care se descotoroseau nu era ilegan sau inuma? Există poze, sute, de-a lungul timpului cu ambulanțe și oameni lăsați, abandonați acolo de sistemul de sănătate. Aia era legal?”, se întreabă plină de revoltă Kinga Brok.
Ancheta DIICOT este în desfășurare, iar procurorii urmează să decidă măsurile procesuale care vor fi dispuse după audierile de la București. Potrivit legii, toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă a instanței.
Crina Dobocan
