La doar 21 de ani, Julian Mounir, un tânăr orădean student la prestigioasa Groningen University din Olanda, scrie istorie alături de echipa sa. Parte din proiectul Top Dutch Solar Racing (TDSR), Julian contribuie la dezvoltarea unei mașini complet funcționale pe bază de energie solară, construită de la zero. Folosind tehnici proprii, tânărul IT-ist demonstrează că viitorul mobilității sustenabile este mai aproape decât am crede.

De la Oradea la Groningen – visul unui inovator

Drumul lui Julian spre cercetare a început încă din adolescență, la Liceul Teologic Baptist „Emanuel” din Oradea, unde profesorii și mentorii săi i-au deschis orizonturile în domeniul matematicii și informaticii. Alegerea de a studia la o universitate din Olanda a venit firesc, motivația sa fiind calitatea educației, recunoașterea internațională a diplomelor și accentul pus pe cercetare.

„Au existat mai mulți factori care m-au determinat să iau această decizie, cum ar fi: calitatea educației și recunoașterea sa globală, comunitatea internațională mare și accentul pus pe cercetare”, sunt doar câteva dintre motivele pentru care Julian a ales să studieze în Olanda, fără nicio teamă de la a ieși din zona de confort.

Un sistem educațional diferit

Până în anul II de studii, Julian a avut ocazia să guste din plin viața academică olandeză, putând realiza cu acuratețe comparații între sistemul de învățământ experimentat acolo și cel românesc. În Olanda, profesorii sunt abordabili, iar flexibilitatea orarului le permite studenților să lucreze part-time, un lucru mai puțin comun în România, spune el.

„Sistemul olandez prioritizează drepturile și nevoile studentului, oferind suport financiar, academic și mental. Profesorii sunt foarte deschiși la întrebări și nu iau nelămuririle studenților ca pe o critică sau ca pe o punere la îndoială a autorității lor. Oferă mult mai multă flexibilitate studentului, majoritatea cursurilor nu au prezența obligatorie, iar laboratoarele au mai multe iterații ținute în zile și ore diferite, oferind astfel studenților ocazia de a-și personaliza orarul pentru a putea lucra un job part-time pe lângă studii (ceea ce este foarte comun aici, spre deosebire de România)”, a explicat Julian.

El consideră că sistemul olandez oferă o pregătire solidă pentru viitoarea carieră.

„În Olanda există două tipuri de universități: cele de științe aplicate, orientate pe aspecte practice și pregătirea pentru piața muncii, şi cele de cercetare, cum este universitatea mea, axate mai mult pe teoria din spatele tehnologiilor”, explică el.

Provocări în construcția mașinii solare

Julian face parte dintr-un proiect de dezvoltare a unei maşini electrice cu încărcare solară, fiind recrutat după ce a descoperit echipa în campus.

Astfel, dintr-o simplă expoziție universitară, tânărul orădean a ajuns să facă parte dintr-un proiect revoluționar. Poate părea o coincidență, dar pentru el, este doar încă un pas pe un drum menit să schimbe lumea.

În proiect sunt implicați 27 de studenți de la diferite universități olandeze, iar Julian joacă rolul de inginer software.

„Ca parte din campania de recrutare, echipa de anul trecut a expus mașina în campus pentru câteva zile. Astfel, am avut ocazia să învăț mai multe despre acest proiect și inovațiile pe care le aduce pentru sustenabilitate. Rolul meu în echipă este de software engineer, ocupându-mă de programarea sistemelor electrice ale maşinii, de la faruri şi semnalizare, până la motor şi sistemele de siguranţă ale bateriei”, explică el.

Echipa se reînoieşte la fiecare doi ani, iar pentru a asigura continuitatea proiectului, se pune un accent puternic pe documentaţie.

„Membrii echipelor anterioare supervizează noii membri, nu pentru a-i controla, ci pentru a se asigura că nu fac greşeli majore, iar noi notăm și explicăm toate deciziile importante ca să fie mai ușor pentru următoarele echipe”, spune Julian.

Printre dificultăţile întâmpinate în realizarea mașinii, studentul menţionează lipsa resurselor explicative online.

„Nu avem resurse pe internet, iar multe dintre tehnologiile pe care le folosim sunt foarte nișate. Este destul de greu să găsești documentație și materiale explicative. Astfel, petrecem mult timp testând, pentru a înţelege cum funcţionează sistemele, ceea ce face totul mai provocator, dar şi mai interesant”, a dezvăluit el.

Bridgestone World Solar Challenge: miza finală

Eforturile echipei TDSR nu sunt fără obiectiv. Următorul mare pas este participarea la Bridgestone World Solar Challenge din Australia, unde echipa speră să atragă atenția investitorilor și să accelereze tranziția spre mobilitatea solară.

După un succes recent la campionatul european din Belgia, Julian și colegii săi sunt mai determinați ca niciodată.

„Regulile competiției au fost modificate, punând încă și mai mult accent pe eficiența panourilor solare. Adaptarea rapidă și optimizarea soluțiilor existente sunt esențiale„, spune Julian.

Echipa se pregăteşte intens pentru competiţia mondială din Australia, din vara acestui an, unde vor concura cu echipe din toată lumea.

„Dimensiunea panourilor solare permise a crescut de la 4m² la 6m², iar capacitatea bateriei a scăzut semnificativ, deci ediția aceasta energia solară contează mai mult ca niciodată. Avem mai puţin timp de pregătire decât în ediţiile anterioare, aşa că ne concentrăm pe optimizarea soluţiilor deja existente”, dezvăluie Julian.

Viitorul maşinilor solare

Deși entuziasmat de progresul tehnologic, Julian este realist în privința viitorului mașinilor solare.

„Nu cred că vom avea mașini comerciale 100% solare, în următorii 5-10 ani, dar cred că panourile solare vor juca foarte curând un rol crucial în creșterea autonomiei mașinilor electice, datorită unei îmbunătățiri rapide a eficienței tehnologiei solare, deschizând astfel perspective remarcabile pentru mobilitatea viitorului„, este de părere Julian.

Când vine vorba despre o eventuală întoarcere în România, Julian nu exclude complet ideea, dar preferă să rămână conectat la proiecte internaționale printr-un job remote. Julian este sceptic în ceea ce priveşte oportunităţile de pe piaţa muncii autohtone.

„Nu știu încă dacă voi lucra pentru o companie din România, dar iau foarte serios în calcul varianta de a mă întoarce în țară și să lucrez remote pentru o companie din străinătate”, spune el.

Crina Dobocan / Iulia Brîndaș