Între cadourile surprinzătoare pe care viața ni le oferă se numără oamenii pe care, la un moment dat, ajungem să îi întâlnim și a căror poveste, după ce o ascultăm, simțim nevoia impetuoasă de a o spune mai departe pentru ca întreaga lume să o cunoască. Ei sunt acei oameni care au sfidat firescul întrucât au avut, la un moment dat, curajul să viseze, să își dorească mai mult, să nu se teamă să încerce ceva diferit. Sunt cei care au căutat să găsească mai mult frumos de la viață, să descifreze tainele lumii, să ignore granițele de orice fel și să uite ca există nu pot, nu știu, nu e pentru mine… În cazul acestor oameni care ne inspiră prin reușitele lor și care stau ca mărturie vie a faptului că acolo unde există un vis însoțit de muncă, perseverență, disciplină și credință, lucruri aparent imposibile pot deveni realitate. Nu sunt personaje fictive ale unor povești, ci sunt oameni reali, pe lângă care poate trecem fără să știm ce ascund și fără să îi lăsăm să ne spună, prin povestea vieții lor, că se poate.

Adrian Mag, un tânăr orădean de doar 25 de ani este un exemplu grăitor în acest sens. Actualmente student doctorand la Oxford University în domeniul geofizicii și seismologiei, un domeniu rar, mai puțin întâlnit și cunoscut în țara noastră, impresionează prin modestia cu care vorbește despre parcursul extraordinar pe care l-a avut.

O pasiune timpurie pentru geografie

Privind retrospectiv, Adrian se descrie ca fiind un tânăr obișnuit care a studiat, până la terminarea liceului, în școlile orădene.Totuși, în dreptul său, a tronat un factor distinctiv care l-a diferențiat, încă din anii gimnaziului, de colegii săi: pasiunea pentru geografie.

Primele concretizări ale pasiunii pentru această materie apar în clasa a VIII-a, când elevul ajunge la etapa județeană a olimpiadei de geografie. Lucrurile încep însă să prindă, cu adevărat, contur în clasa a IX-a când, ajuns la Liceul Teologic Baptist „Emanuel”, sub îndrumarea profesoarei Ramona Iștoc, participă din nou la Olimpiada de Geografie, clasându-se primul pe județ și ocupând un loc onorabil la faza națională. În paralel, sub îndrumarea profesorului Sergiu Berian, dezvoltă o pasiune și pentru fizică, iar duetul dintre Geografie și Fizică începe să dea contur direcției care-i va stigmatiza parcursul academic.

Cele mai bune rezultate le-a avut în clasa a XI-a, când a obținut locul I la faza județeană a Olimpiadei de Geografie și locul II la faza națională a aceleiași olimpiade, ratând la limită calificarea pentru faza internațională.

Chiar și în prezent, profesoara Ramona Iștoc vorbește într-un mod apreciativ la adresa fostului ei elev.

„Despre Adrian, olimpicul meu de «aur», aș putea să vorbesc foarte mult! Voi încerca să îl caracterizez în puține cuvinte pentru că realizările lui de până acum, în plan academic, sunt suficiente pentru a-i creiona personalitatea complexă și a-l prezenta ca pe un model demn de urmat pentru generația tânără.

Pe Adrian l-am cunoscut în 2014, când a venit la Liceul Baptist «Emanuel», la profil real, în clasa a IX-a. M-a impresionat de la început prin determinarea de care dădea dovadă în pregătirea pentru olimpiada de geografie, obținând astfel premiul I pe județ, în fiecare an, precum și premii la națională. Adrian are o mare capacitate de analiză și sinteză, dar și abilitatea de a realiza conexiuni inter și transdisciplinare.  Pasiunea lui pentru geografie s-a împletit cu aprofundarea altor discipline, precum fizica și matematica, ceea ce i-a permis să obțină rezultate remarcabile, fiind numit „performerul Bihorului” în 2017, când a obținut locul II pe țară la etapa națională a Olimpiadei de geografie! Nu pot să uit bucuria nespusă pe care am simțit-o atunci, văzându-l pe podium, apreciat de elita națională din domeniul geografiei și nu numai!Sunt tare mândră de el și mulțumitoare Domnului că am avut ocazia să contribui și eu la formarea lui profesională! Adi va avea întotdeauna un loc special în inima meade dascăl!”, a dezvăluit prof. Ramona Iștoc.

Străinătatea – uși deschise către performanță

Tânărul cercetător povestește zâmbind, oarecum nostalgic, încredințat că totul în viață se întâmplă cu un scop, cum la terminarea clasei a IX-a a găsit în biblioteca profesoarei Iștoc o carte scrisă de un profesor de la Columbia University din New York. Cartea a fost tradusă în română, iar tânărul curios a descoperit în ea că, la un click distanță, poate găsi informații despre opțiuni de universități din străinătate care îi înfățișau noi perspective în domeniul mult dorit.

„Dând, din întâmplare, peste acea carte, cât și peste autorul și universitatea respectivă, am fost expus la opțiunile din străinătate înainte de a fi expus opțiunilor din România”, dezvăluie Adrian, declarând că, încă din clasa a X-a a început să își procure materiale și cărți pentru a începe, pe cont propriu, pregătirea pentru a studia în străinătate.

Susținerea părinților nu a întârziat să apară, departe de a fi reticienți la ideea de a studia în afară. Încă de la început, aceștia au reprezentat cel mai mare suport pentru tânărul aspirant, crezând în visul fiului lor și încurajându-l pe întreg parcursul. Ei i-au fost model în lucrurile mici și mari care se reflectă în devenirea lui Adrian, acesta purtându-le o inestimabilă gratitudine.

Totuși, au existat și persoane care au încercat să-l descurajeze pe tânăr.

„În România, din păcate, dacă te gândești la geografie ca profesie, te gândești la meserii în turism, în învățământ și cam atât… «Ce o să faci cu asta?», era o întrebare pe care mulți mi-o puneau des”, își amintește tânărul.

Cu toate acestea, gradual, prin determinarea și ambiția sa, Adrian le-a demonstrat celor din jur că unele riscuri merită asumate, dacă viziunea asupra viitorului îți este clară.

„Le-am spus despre partea de cercetare, despre institutele unde studiul planetei noastre este de bază, institute unde aș putea ocupa funcții importante. Așa că am reușit să le arăt, cu timpul, că nu este un capăt de drum, ci un asemenea domeniu poate duce la multe oportunități”, a mai mărturisit Adrian.

UCL – anii studenției

Odată cu încheierea ciclului liceal, toți anii de pregătire și muncă susținută au fost recompensați, întrucât Adrian a fost admis la una dintre cele mai prestigioase universități la nivel internațional: University College London (UCL).

„Când am ajuns pentru prima oară la universitate am fost surprins de infrastructura pe care o are. Departamentul de Științe ale Pământului, unde am studiat eu, tocmai ce fusese renovat cu investiții de 10 milioane de euro, deci se afla la cel mai înalt nivel în Marea Britanie la momentul respectiv”, dezvăluie tânărul.

Adrian a petrecut patru ani pe băncile faimoasei universități din inima Londrei; trei ani în cadrul licenței, timp în care s-a specializat pe domeniul magnetohidrodinamicii și al seismologiei. Cel din urmă l-a atras în mod special pe Adrian, astfel că a continuat studiarea acestuia și la masteratul realizat tot la UCL.

„Pentru anul de master am mers pe tomografie care, în seismolgie, se ocupă cu obținerea imaginilor din interiorul Pământului fără a-l observa direct. Eu am lucrat pe dezvoltarea unor metode matematice pentru a fi mai eficienți în a extrage informații în special pentru mantaua Pământului, deci ne referim la adâncimi cuprinse între 500 și 3000 de kilometri”, a explicat tânărul orădean.

De asemenea, pe parcursul șederii sale în Londra, Adrian a fost și membru al organizației Mensa care reunește 2% din populația globală cu un IQ peste 132.

Doctorand la Oxford

Pentru doctorat, tânărul cercetător s-a orientat către o zonă ofertantă atât din punct de vedere academic, cât și recreațional. Fiind un mare iubitor de natură, astrofotografie și drumeții, străzile aglomerate ale Londrei i-au restricționat, într-o mare măsură, hobby-urile. Astfel, doctoratul în geofizică și seismologie la Oxford University a reprezentat atât o oază de liniște pe plan personal, cât și noi oportunitățide cercetare pe plan academic.

„În prezent, în cadrul doctoratului pe care îl urmez, mă axez pe topografia CMB (core mantle boundary). Altfel spus, studiul meu este despre discontinuitatea dintre nucleul exterior și mantaua Pământului. Ondulațiile care apar la nivelul acestei discontinuități sunt importante, întrucât pot afecta câmpul magnetic și viteza de rotație a planetei noastre, dar pot avea impact și asupra modului în care materia circulă atât în nucleul exterior, cât și în manta”, a relatat Adrian.

După spusele doctorandului, în ultimii 50-60 de ani, cercetătorii au încercat să afle care este forma acestei discontinuități, dar fără succes, întrucât rezultatele obținute variau. La un moment dat s-a ajuns până și la ipoteza că nu există un rezultat corect. Tocmai din acest fapt, dacă tânărul cercetător reușește să stabilească un framework, adică un tipar general valabil de lucru, ar aduce o contribuție majoră atât comunității mondiale de geofizică, cât și de astronomie, întrucât ar avea utilitate și pentru alte corpuri cerești precum Luna sau planeta Marte.

Gânduri pentru România și elevii aspiranți

Chiar dacă viața l-a purtat pe meleaguri străine, Adrian este nelipsit de acasă mai ales în perioada Sărbătorilor, dar și parțial pe perioada verii. În numeroasele șederi pe care le-a avut în România de când este student, acesta a avut ocazia de a participa la cursuri ale universităților de la noi din țară, putând astfel să compare cu acuratețe sistemele de învățământ.

Una dintre năzuințele acestuia pentru sistemul educațional din țara noastră stă în investiția mai accentuată în infrastructură, astfel încât condițiile de studiu să fie primitoare pentru elevi.

Totodată, medierea relațiilor dintre profesori și elevi ar fi un pas important pentru progresul în educația românească.

„Ca proaspăt student la UCL, m-a surprins să găsesc în cadrul universității spații destinate socializării dintre profesori și studenți… Profesorii de acolo sunt mai deschiși, dacă le pui întrebări este foarte puțin probabil ca ei să te mustre…”,  declară Adrian. Acestea sunt doar câteva dintre comparațiile pe care le-a făcut între sistemul englez și cel românesc, cel din urmă aflându-se, de cele mai multe ori, într-o poziție ingrată.

Totodată, tânărul cercetător îmbie elevii aspiranți la a visa cât mai departe. Acesta consideră esențial ca tinerii să se intereseze din timp de ofertele educaționale, mai ales dacă doresc să ia calea străinătății și să își aleagă domeniul și specializarea.

„Un prim pas în alegerea carierei viitoare este ca elevul să realizeze CE ÎI PLACE să studieze, spre ce simte că are înclinații sau, cel puțin, să își dea seama CE NU ÎI PLACE pentru a-și putea răstrânge lista de opțiuni la câteva favorite”, este sfatul orădeanului.

De asemenea, Adrian amintește importanța certificatelor de limbă, esențiale pentru studiul în afară, dar și a cerințelor pe care fiecare universitate și specializare le cere și care pot fi aflate urmărind site-urile oficiale.

Planuri de viitor

Legat de viitor, tânărul preconizează încă aproximativ 5-6 ani în care, ca post-doctorand, va colabora cu diverse universități și își va extinde arealul de conexiuni pentru ca, în viitor, să poată începe o carieră în învățământul superior. Totuși, nu exclude nici domeniul industrial, unde ar putea activa pe post de cercetător la marile companii. Un lucru este cert, anume că, pe termen lung, se vede reîntors în Uniunea Europeană. Întrebat dacă există posibilitatea reîntorcerii în țară, acesta nu exclude complet opțiunea, dar, pentru moment, România nu îi poate oferi nici pe departe posibilitățile pe care străinătatea le are.

Adrian Mag, la cei 25 de ani ai săi, este un student de excepție și un exemplu de consecvență, pasiune și ambiție, care inspiră tinerii prin parcursul său profesional. De la elevul pasionat de geografie la doctorandul care aduce contribuții la nivel mondial, Adrian este exemplul grăitor al faptului că atunci când talentul este dublat de muncă și disciplină, pot fi înfăptuite lucruri mărețe.

În final, tânărul cercetător a împărtășit cu cititorii observatorbihorean.ro un citat favorit al său. Acesta îi aparține marelui fizician Richard Feynman pe ale cărui urme, în materie academică, speră să calce:

„I would rather have questions that can’t be answered than answers that can’t be questioned” („Aș prefera să am întrebări la care nu se poate răspunde, decât răspunsuri care nu ridică semne de întrebare).

Sperăm ca Adrian să fie un deschizător de drumuri, un om ale cărui răspunsuri să nu fiu puse la îndoială și ale cărui întrebări să primească întotdeauna soluționări pe măsură.

Iulia Brîndaș – clasa XI-a, Liceul Teologic Baptist „Emanuel”