Skip to main content

Trei fotografi orădeni expun la Praga. Incursiune vizuală în viața valahilor din Moravia

 |  Crina Dobocan  | 

La sediul Ambasadei României din Praga are loc, în aceste zile, o expoziție fotografică inedită dedicată comunității valahilor din Moravia. Expoziția documentară cuprinde 80 de lucrări realizate de trei artiști fotografi orădeni – Gheorghe Petrila, Ovidiu Gabor și Constantin Liviu Demeter, membri ai Asociației „Etno Foto Art”.

Vernisajul expoziției a avut loc joi, 23 ianuarie 2025, în prezența unui public numeros format din români și cehi, dornici să descopere aspecte din viața acestei comunități.

Oamenii au fost atrași de tema expoziției: comunitatea valahilor trăitori în Districtul Valasško, Regiunea Moravia, Republica Cehă”, a dezvăluit Constantin Liviu Demeter.

 Evenimentul a fost deschis de E.S. ambasadorul României în Republica Cehă, Antoaneta Barta, alături de Lukaš Spitzer, director adjunct al Muzeului de Istorie din Vsetin.

Printre personalitățile prezente s-a numărat și profesorul universitar dr. doc. Jiří Felix, specialist în limba română, care, la vârsta de 95 de ani, continuă să promoveze cultura și limba română la Universitatea Carolingiană din Praga.

Expoziția surprinde, printr-o abordare documentară, viața cotidiană a valahilor din Moravia. Fotografiile, realizate în vara-toamna anului trecut cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, oferă o monografie vizuală a acestei comunități.

Imaginile ilustrează biserici, școli, gospodării tradiționale, animale, plante, ustensile, portrete de localnici – de la copii la bătrâni – precum și detalii ale costumelor populare specifice regiunii.

Elemente comune

Valahia Moravă se află în cel mai vestic punct al lanțului carpatic, iar expoziția relevă elemente culturale comune cu regiunile montane din Slovacia, Polonia, Ucraina și România. Un punct de interes este limbajul folosit de valahi, care păstrează numeroase cuvinte de origine românească legate de ocupația tradițională a acestora – păstoritul. Termeni precum „geleta” (vas pentru lapte), „salaš” (stână), „koliba” (colibă) sau „urda” (brânză proaspătă) sunt folosiți în continuare de localnici, arâtând legăturile culturale dintre comunitățile carpato-danubiene.

Expoziția de la Praga reușește să aducă în prim-plan o lume mai puțin cunoscută, dar cu rădăcini în istoria Europei Centrale. Prin intermediul obiectivului fotografic, artiștii orădeni au făcut o incursiune în viața și tradițiile valahilor din Moravia, punând în valoare un patrimoniu cultural unic.

Dintre cuvintele care încă se mai folosesc și sunt considerate regionalisme, în totalitate ele denotă caracterul pastoral, ocupația predilectă a locuitorilor din zonele împădurite ale Moraviei. La muzeul etnografic din Nový Hrozenkov numele unui vechi exponat de lemn în care se aduna laptele proaspăt muls se numește «geleta», iar la Muzeul în aer liber al Valahilor din Rožnov pod Radhoštěm, habitatul caselor de lemn au un vădit caracter țărănesc asemănător majorității satelor intramontane din țările carpatine: Slovacia, Polonia, Ucraina, România.

Astfel, nu a mai rămas decât un pas ca să amintim de existența unor cuvinte comune, toate din domeniul ocupațional al păstoritului ovinelor. Un exemplu elocvent sunt rasele ovinelor întâlnite în lungul și-n latul munților Carpați din centrul și estul Europei: Romanca, Romanița, Țurcana, Cornuta, Ciuta, Birka, Valaha. Până în zilele noastre în Moravia există preparate culinare care sunt de origine de la păstorii valahi, de pildă Bryndzové halušky s valašskou slaninou = Găluște cu brânză și slănină valahă. Alte exemple de cuvinte transfrontaliere uzate în perimetrul Munților Carpați de-al lungul istoriei, sunt: vatra/salaš = locul unde stă ciobanul cu oile; grapa = groapa, în sensul de pantă abruptă; kolyba = un refugiu, o casă mai mică. În trecere mai amintim și câțiva termeni descoperiți în urma dialogului cu bătrânii satelor retrase din Valahia Moravă: rumiga = rumegă, pietra = piatră, trombita = trâmbiță, dunga = curcubeu, afina = afine, urda = urdă, vlna = lână, și multe altele, pe care noi nu le-am depistat, întrucât noi am fost în documentare în calitate de artiști fotografi, nu de filologi, istorici, geografi, antropologi”, a mai spus Demeter.

Crina Dobocan
Foto: Asociația Etno Foto Art