Din ianuarie 2026, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor din Oradea se vor face tratamente moderne pentru bătăile neregulate ale inimii, care până acum erau disponibile doar în spitale mari din țară.
Din ianuarie 2026, la Spitalul Județean de Urgență Bihor se vor face tratamente moderne pentru bătăile neregulate ale inimii. Pacienții nu vor mai fi nevoiți să meargă în alte orașe pentru aceste intervenții.
Până în prezent, astfel de intervenții se realizau, în mod obișnuit, doar în centrele medicale mari din țară, între care Cluj-Napoca, Timișoara, Târgu Mureș, Iași și București. Spitalul Județean de Urgență Bihor intră astfel în rândul unităților medicale din România care oferă aceste proceduri.
„Studiul electrofiziologic este o investigație cardiologică avansată, care analizează modul în care impulsurile electrice sunt generate și se transmit în inimă. Medicii pot observa traseele normale ale curentului electric cardiac, dar și modificările care duc la apariția tulburărilor de ritm”, a explicat, într-un comunicat de presă, Lisa Crăiuț, purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean.
Prin acest studiu, se pot identifica cu precizie zonele din inimă responsabile de declanșarea și menținerea aritmiilor. Inima este stimulată electric în condiții de siguranță, astfel încât aritmia să poată fi provocată, observată și analizată în timp real. Această etapă este esențială pentru stabilirea diagnosticului și a tratamentului corect.
După localizarea aritmiei, echipa medicală poate continua cu ablația cu radiofrecvență. Procedura este minim invazivă și are rol terapeutic, iar în multe cazuri este curativă. Intervenția urmărește distrugerea țesutului cardiac responsabil de circuitul electric anormal.
„Ablația se realizează prin abord inghinal, prin vena femurală, sub anestezie locală. Medicul folosește catetere speciale cu electrozi, ghidate fluoroscopic până la zona identificată. Energia de radiofrecvență încălzește țesutul țintă la peste 50 de grade Celsius, ceea ce duce la distrugerea circuitului aritmic și la întreruperea definitivă a impulsului electric patologic, fără afectarea țesuturilor sănătoase din jur. După procedură, pacienții rămân sub supraveghere medicală timp de 4–6 ore, apoi își pot relua treptat activitățile obișnuite”, a mai precizat Lisa Crăiuț.
Procedura este recomandată în special pacienților cu tahiaritmii, tulburări de ritm în care inima bate anormal de repede. Acestea se manifestă prin palpitații intense, bătăi neregulate ale inimii, lipsă de aer și amețeli, simptome care afectează serios viața de zi cu zi. Fără tratament, riscul de complicații cardiovasculare crește.
Intervențiile sunt realizate de dr. Cristian Florea, medic primar cardiolog cu competență în electrofiziologie, în Laboratorul de Angiografie și Cateterism Cardiac, coordonat de dr. Virgil Popa, medic primar cardiolog.
Un caz relevant este cel al unei paciente de 55 de ani din Oradea, care s-a prezentat la consult cu episoade repetate de palpitații, cu frecvență cardiacă de până la 160 de bătăi pe minut, asociate cu dificultăți de respirație, amețeli și stări de lipotimie. Diagnosticul a fost de tahicardie paroxistică supraventriculară. Medicii au recomandat studiu electrofiziologic urmat de ablație. În timpul procedurii, s-a identificat un circuit de reintrare pe cale duală atrioventriculară nodală. Prin ablația căii lente, circuitul care provoca aritmia a fost întrerupt, iar tulburarea de ritm a fost eliminată.
Până acum, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor s-au efectuat aproximativ 20 de astfel de proceduri, cu rezultate bune în controlul aritmiilor și cu îmbunătățirea calității vieții pacienților. În prezent, intervențiile sunt plătite din fondurile spitalului, urmând să fie incluse în Programul Național de Boli Cardiovasculare, în subprogramul destinat pacienților cu aritmii care nu răspund la tratamentul clasic.
Realizarea acestor proceduri a fost posibilă datorită conducerii spitalului, care a susținut formarea unei echipe medicale specializate și dotarea unității cu aparatură modernă. Sprijinul Primăriei Municipiului Oradea și al Ministerului Sănătății a contribuit la dezvoltarea infrastructurii medicale și la crearea condițiilor necesare pentru desfășurarea acestor intervenții, în beneficiul pacienților, a mai transmis Crăiuț.
Crina Dobocan
