Sărbătoare deosebit de importană în calendarul creștin ortodox și greco-catolic: cinstirea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.

Data de 8 noiembrie este dedicată cinstirii Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, conducătorii cetelor de îngeri și călăuzele sufletelor spre Rai. 

Această sărbătoare din luna noiembrie este una dintre cele mai importante din an, marcând nu doar puterea divină și lupta împotriva răului, ci și o serie de tradiții și obiceiuri străvechi, încă prezente în conștiința populară a românilor.

Cine sunt Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil?

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt figuri centrale în credința creștină, fiind considerați cei mai importanți dintre îngeri. Numele lor au origini ebraice și semnificații puternice.

Mihail – „Cine este ca Dumnezeu?” – este reprezentat ca un arhanghel războinic, conducătorul oștirilor cerești în lupta împotriva forțelor răului. El este cel care l-a învins pe Lucifer și i-a alungat pe îngerii căzuți din ceruri. În iconografie este înfățișat cu o sabie de foc, o lance sau un drapel, simbol al victoriei asupra diavolului.

Gavriil – „Dumnezeu este puterea mea” – este mesagerul divin, cel care aduce vești bune oamenilor.

Cel mai cunoscut moment al misiunii sale este vestirea Fecioarei Maria că va da naștere lui Isus Cristos. În icoane, Gavriil apare cu un crin alb în mână, semn al purității și al bucuriei, sau cu o trompetă, simbol al chemării divine și al anunțării celei de-a doua veniri a lui Cristos.

Legende și Tradiții Populare

În folclorul românesc, Sfântul Mihail are legături strânse cu ideea de trecere în lumea de dincolo. Se spune că el veghează la capătul celor pe moarte și este cel care hotărăște soarta sufletelor, cântărindu-le pe o balanță de aur. Conform unei legende, Mihail ar fi fost inițial un om simplu, cunoscut ca Mihail Viteazul, care s-a căsătorit cu o fată pe nume Stăncuța. După moartea ei, Mihail a fost atât de îndurerat încât s-a rugat lui Dumnezeu să-l ia la el. Dumnezeu l-a ascultat și l-a transformat în arhanghel.

De asemenea, există obiceiul ca în ziua de 8 noiembrie, oamenii să aprindă lumânări pentru sufletele celor adormiți și să ofere alimente și băuturi de pomană. Această dată este considerată una de protecție și de invocare a ajutorului divin.

Superstiții și obiceiuri de sărbătoare

Sărbătoarea este marcată de câteva interdicții și practici specifice. Se crede că nu este bine să se lucreze la câmp, să se spele rufe, să se coasă sau să se facă focul în casă. Totodată, sâmbăta dinaintea sărbătorii este dedicată pomenirii morților, când oamenii merg la cimitir, aprind lumânări și împart alimente pentru sufletele celor dragi plecați dintre cei vii.

Un obicei mai puțin cunoscut este împerecherea berbecilor cu oile, practicată în anumite zone ale României, pentru a asigura o generație sănătoasă de miei.

Peste 1,5 milioane de români își sărbătoresc onomastica de Sf. Mihail și Gavriil. Printre cele mai populare nume sunt: Mihai, Mihaela, Gabriel și Gabriela, dar și variante precum Mihnea, Gavril, Mișu sau Găbița.

Derivate de la Mihail:

• Mihai
• Mihaela
• Mihail
• Mihnea
• Mihalache
• Mihalcea
• Mihu
• Mișa
• Mișu
• Mihăiță
• Michi
• Mihaiela
• Mihăilă

Derivate de la Gavriil:

• Gabriel
• Gabriela
• Gavril
• Gavrilă
• Gabi
• Gabiță
• Găbița