În fiecare an, pe 25 martie, creștinii din întreaga lume sărbătoresc Buna Vestire, un eveniment esențial în tradiția creștină. Cunoscută și sub numele de Blagoveștenia în tradiția ortodoxă, această zi marchează momentul în care Arhanghelul Gabriel a anunțat-o pe Fecioara Maria că va da naștere lui Isus Cristos.
Buna Vestire este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, fiind atestată în Răsărit încă din secolul al VI-lea, iar în Apus, în secolul al VII-lea. Este celebrată cu exact nouă luni înainte de Crăciun, simbolizând începutul împlinirii profețiilor mesianice.
Evenimentul este relatat în Evanghelia după Luca (1:26-38), unde se menționează că Arhanghelul Gabriel i s-a arătat Fecioarei Maria în Nazaret și i-a transmis vestea divină: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine!”. Acest moment marchează începutul lucrării mântuitoare a lui Dumnezeu și este considerat momentul în care Maria a fost umplută de har divin, devenind Născătoarea de Dumnezeu.
Buna Vestire în tradițiile ortodoxă și catolică
Atât Biserica Ortodoxă, cât și cea Catolică localizează evenimentul în Nazaret, însă locurile de referință diferă. Catolicii consideră Bazilica Anunțării drept locul în care a avut loc Buna Vestire, în timp ce ortodocșii indică Biserica Greacă a Bunei Vestiri.
Sărbătoarea este una de mare bucurie, fiind printre puținele zile din Postul Paștelui în care se permite consumul de pește.
Interpretări teologice
Textul biblic al Bunei Vestiri este unul dintre cele mai studiate pasaje din Noul Testament. Sfinții Părinți, precum Sfântul Augustin și Origen, au subliniat importanța cuvintelor îngerului, considerându-le un indiciu al statutului unic al Fecioarei Maria.
Teologii remarcă faptul că, spre deosebire de alți oameni ai Vechiului Testament care au primit mesaje divine fără să fie consultați, Maria și-a dat consimțământul liber: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!”. Acest răspuns exprimă credința neclintită a Mariei și disponibilitatea ei de a participa la planul divin.
„Iar în a șasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioara logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Și intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvantată ești tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui și cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Și îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Și iată vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele lui Isus.
Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema și Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Și va împărăți peste casa lui Iacov în veci și împărăția Lui nu va avea sfârșit. Și a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, devreme ce eu nu știu de bărbat? Și răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Și iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și ea fiu la bătrânețea ei și aceasta este a șasea luna pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință. Și a zis Maria: «Iată roaba Domnului. Fie mie dupa cuvântul tău!» Și ingerul a plecat de la ea„. (Luca I, 26-38).
Tradiții și obiceiuri populare
În calendarul popular, Buna Vestire este cunoscută și ca „Ziua Cucului”, deoarece se spune că în această zi cucul cântă pentru prima dată în an, vestind primăvara. Potrivit tradiției, oamenii ascultau cântecul cucului pentru a afla dacă vor avea un an prosper sau dacă vor avea parte de evenimente importante.
De asemenea, în unele regiuni ale României, craca pe care a cântat cucul era tăiată și folosită de fetele nemăritate în scăldătoare, crezând că astfel își vor găsi ursitul mai repede. În popor se mai credea că, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol și din spate, era semn de rău augur.
Conform unei superstiții de Buna Vestire este bine să se pună în pragul casei sare și pâine pentru hrană îngerilor.
După cum spune și numele sărbătorii, această zi aduce mereu creștinilor o veste minunată. În această zi oamenii nu trebuie să se certe deoarece este mare păcat.
Persoanele care se ceartă în ziua de Bună Vestire vor avea necaz tot anul.
În regiunea Bucovinei, de Bună Vestire nu se pun ouă la cloșcă deoarece se crede ca puii ar putea ieși cu două capete și patru picioare.
O lege nescrisă din străbuni spune că, de Buna Vestire, nu avem voie să ieșim din casă flămânzi. În această zi e obligatoriu să se mănânce bine, să nu se simtă deloc senzația de foame și să nu se iasă din casă cu stomacul gol.
Buna Vestire, în artă și cultură
De-a lungul istoriei, Buna Vestire a fost un subiect central în arta creștină, în special în perioada Evului Mediu și a Renașterii. Pictori celebri, precum Fra Angelico, Leonardo da Vinci și Sandro Botticelli, au imortalizat acest moment divin în operele lor, ilustrând întâlnirea dintre Arhanghelul Gabriel și Fecioara Maria.
Buna Vestire rămâne una dintre cele mai importante sărbători creștine, având atât semnificație religioasă, cât și un impact cultural. Prin această zi, creștinii își amintesc de începutul mântuirii și de rolul esențial al Fecioarei Maria în planul divin.
Crina Dobocan
