Românii îl prăznuiesc duminică pe Sfântul Apostol Andrei, figura considerată de tradiţia ortodoxă drept creştinătorul poporului român şi ocrotitor al ţării. Ajunul sărbătorii, una dintre cele mai vechi şi încărcate de simboluri din calendar, continuă să fie asociat cu practici precreştine, străjuite de credinţe despre strigoi, farmece, împliniri şi prevestiri ale iernii care urmează.
Sărbătoarea Sfântului Andrei este marcată anual pe 30 noiembrie în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran şi anglican. Numele său provine din grecescul Andreas, cu sensul de „bărbătesc” sau „curajos”. Despre Apostol se ştie că a fost „Cel dintâi chemat” de Iisus la propovăduire, născut în Betsaida Galileii şi crescut în lumea pescarilor, alături de fratele său, Simon Petru.
Relatările biblice îl înfăţişează printre martorii celor mai importante momente din viaţa Mântuitorului, de la minunile din Ţara Sfântă până la Patimi şi Înviere. După Pogorârea Sfântului Duh, Andrei a fost trimis la predică în Scythia şi Asia Mică, fiind ulterior martirizat la Patras, în Grecia, pe o cruce în formă de X, devenită simbolul său în iconografia creştină.
Legăturile cu spaţiul românesc
Tradiţia populară românească i-a construit un profil aparte: Sfântul Andrei este considerat „Apostolul Lupilor”, mesagerul Evangheliei pentru strămoşii geto-daci, popor care avea lupul drept simbol de luptă. Legendele spun că un lup l-ar fi călăuzit spre o peşteră din Dobrogea, spaţiu unde apostolul ar fi trăit pentru o vreme.
Peştera Sfântului Andrei, aflată la câţiva kilometri de localitatea Ion Corvin, este astăzi un important loc de pelerinaj, transformat în biserică în anul 1944 şi vizitat anual de mii de credincioşi.
Ritualuri
Ajunul de Sfântul Andrei este considerat în multe zone „capul iernii”, moment în care graniţa dintre lumile văzută şi nevăzută se subţiază. Din acest motiv, numeroase credinţe precreştine au supravieţuit până astăzi:
- Strigoii ar „umbla” în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, furând mana vitelor sau aducând pagubă gospodăriilor.
- Usturoiul este principalul mijloc de protecţie: gospodarii ung uşile, ferestrele, porţile şi chiar grajdurile pentru a ţine spiritele rele departe.
- Candelele aprinse, busuiocul sfinţit şi agheasma plasate lângă animale sunt menite să apere gospodăria.
- Droburile de sare îngropate sub grajd sunt scoase de Sfântul Gheorghe, în aprilie, pentru a proteja animalele pe tot parcursul anului.
În plan personal, tinerele care vor să-şi afle ursitul apelează la ritualuri transmise din generaţie în generaţie: busuioc pus sub pernă, descântece cu ulcica nouă sau privitul prin apă „neîncepută” în miez de noapte, în care pluteşte o verighetă sfinţită.
Se păstrează şi credinţa că, în această noapte, lupii capătă puteri neobişnuite şi pot vorbi, iar cei care le aud glasul ar fi sortiţi nenorocirilor.
O altă tradiţie spune că starea vremii în noaptea Sfântului Andrei anunţă iarna: cerul senin şi temperaturile blânde arată o iarnă uşoară, în timp ce luna plină, norii grei, ninsoarea sau ploaia prevestesc troiene şi ger.
De asemenea, ramurile de vişin puse în apă, grâul semănat în casă sau cele 12 cepe lăsate în pod până la Crăciun sunt folosite pentru a afla dacă anul următor va fi unul îmbelşugat.
Sfântul Andrei, ocrotitor al României
Cinstitul Cap al Sfântului Andrei a ajuns în România pentru prima dată în 1996, iar apoi în 2011, când a fost purtat în pelerinaj la Iaşi, Bucureşti, Sibiu şi Alba Iulia.
În 1995, Sfântul Sinod a decis ca 30 noiembrie să devină sărbătoare cu cruce roşie, iar în 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat oficial Ocrotitorul României. Din 2001, data a devenit sărbătoare naţională bisericească.
Un milion de români îşi serbează onomastica
Şi în acest an, sărbătoarea îi găseşte pe foarte mulţi români purtând numele Sfântului. Peste un milion de persoane au prenumele Andrei, Andreea sau forme derivate, potrivit datelor transmise de Direcția pentru Evidența Persoanelor. Și în 2025, prenumele Andrei și Andreea se mențin în topul preferințelor părinților, fiind purtate de cele mai multe persoane din România.
Conform statisticilor oficiale, 515.905 români poartă prenumele Andrei, acesta rămânând unul dintre cele mai populare nume masculine din țară. Alte variante des întâlnite sunt Andras (10.906 persoane), Andreas (11.642), Andi (3.274) și Endre (2.998).
În registrele populației se regăsesc însă zeci de forme ale aceluiași prenume, de la Andrew și Andrey, până la variante rare precum Ondras, Andrușcă sau Andrusa.
În rândul femeilor, 349.447 de românce poartă numele Andreea, acesta fiind de departe cel mai răspândit prenume feminin asociat sărbătorii. Urmează Andra (32.235 persoane), Andrea (24.927), Andrada (21.724) și Andreia (7.937). Printre formele mai puțin întâlnite se numără Deea și Deia.
Ziua Sfântului Andrei marchează, simbolic, deschiderea sezonului festiv care va continua cu Sfântul Nicolae, Crăciunul şi Boboteaza. Pentru mulţi români, este un moment de rugăciune, de respect pentru tradiţie şi de păstrare a legăturilor cu obiceiurile transmise din vechime.
Crina Dobocan
