Skip to main content

România – în Schengen, după 18 ani de la integrarea în Uniunea Europeană. Șase vămi din Bihor au ridicat controalele

 |  Crina Dobocan  | 

România este, începând din noaptea de marţi spre miercuri, de la ora 00,00, membru cu drepturi depline al Spaţiului Schengen, după 18 ani de la momentul integrării în Uniunea Europeană.

Astfel, după ce anul trecut, pe 31 martie, România s-a alăturat spaţiului de liberă circulaţie cu frontierele aeriene şi maritime, începând de miercuri şi graniţele terestre sunt integrate în sistemul Schengen.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, începând cu 1 ianuarie 2025, la frontiera internă a României, şi anume la graniţa cu Ungaria şi Bulgaria, se elimină controlul de frontieră, sens în care toate persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen (cu excepţia Ciprului şi Irlandei) fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliţiei de Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie.

Practic, călătoriile din România către şi dinspre celelalte state membre Schengen vor fi similare unei călătorii în interiorul ţării.

Punctele de trecere a frontierei unde va fi eliminat controlul sunt:

*** La frontiera româno-bulgară

* 11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipniţa, Dobromir, Bechet, Calafat, Călăraşi, Zimnicea şi Turnu Măgurele

* 3 cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă şi Calafat

* 7 cu specific portuar: Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia şi Bechet

*** La frontiera româno-ungară

* 12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărşand, Salonta, Borş, Borş II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Petea, Urziceni şi Cenad

* 5 cu specific feroviar: Carei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor şi Valea lui Mihai

*** Pe Dunărea interioară

* 2 cu specific portuar: Cernavodă şi Brăila

Acest lucru este valabil pentru toate persoanele, indiferent de cetăţenie, şi pentru toate categoriile de mijloace de transport, fie că este vorba despre turisme, autocare, microbuze, camioane, ambarcaţiuni sau trenuri.

Documente de călătorie

Este important de reţinut că persoanele care intenţionează să meargă pe teritoriul altui stat trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil – paşaport sau carte de identitate.

Conform practicii existente la nivelul mai multor state membre ale Uniunii Europene, poliţiştii de frontieră români vor face controale aleatorii şi nesistematice pe căile de comunicaţie de la frontiera internă sau în diverse noduri rutiere, în limita celor 30 de km de la linia de frontieră în interior, care reprezintă zona de competenţă, împreună cu angajaţii de la Poliţie, Jandarmerie, Imigrări sau alte structuri.

Acţiunile poliţieneşti se vor efectua în baza unei analize de risc sau atunci când există informaţii cu privire la posibila săvârşire a unor fapte ilegale şi vor avea ca scop prevenirea şi combaterea faptelor ilegale. Patrulele mixte vor avea în dotare dispozitive mobile de control pe care va fi instalată aplicaţia eDAC cu care vor efectua aceste verificări. În cazul în care nu există probleme la verificările efectuate, persoana îşi va putea continua călătoria fără restricţii, în caz contrar vor fi aplicate măsurile legale corespunzătoare, precizează Poliţia de Frontieră.

Condiţiile de călătorie în statele din afara Spaţiului Schengen rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va efectua la cabinele din punctele de trecere a frontierei.

Obstacole, eliminate

Printr-o hotărâre aprobată în ultima şedinţă de Guvern din 2024, au fost eliminate obstacolele din calea traficului la punctele de trecere a frontierelor interne cu Ungaria şi Bulgaria.

Actul normativ mai prevedea închiderea punctelor de trecere a frontierei României cu Ungaria, respectiv Bulgaria, de la 1 ianuarie 2025. Personalul implicat în activităţile de control va fi redistribuit, cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal.

Minorii, aceleași documente

Minorii români vor putea călători în Spaţiul Schengen în condiţiile prevăzute de art. 30 din Legea nr. 248/2005, cu aceleaşi documente ca şi până în prezent, în funcţie de situaţia în care se află. Poliţiştii de frontieră pot efectua verificări aleatorii pentru a constata dacă cetăţenii români minori îndeplinesc condiţiile de ieşire din România către state Schengen.

Controale ridicate

Miniştrii de interne din ţările UE, reuniţi pe 12 decembrie în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025. Decizia a fost consfinţită la ultimul Consiliu European, sub Preşedinţia ungară a UE.

De la aderarea la Uniunea Europeană, România şi Bulgaria au aplicat părţi ale cadrului juridic Schengen (acquis-ul Schengen), inclusiv cele referitoare la controalele la frontierele externe, cooperarea poliţienească şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen.

Pe 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să aplice părţile rămase din acquis-ul Schengen începând cu 31 martie 2024 şi să elimine controalele asupra persoanelor la frontierele interne aeriene şi maritime.

Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume.

Controalele la frontierele dintre Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg au fost eliminate pentru prima dată în 1985.

În prezent, Spaţiul Schengen acoperă 29 de ţări (25 din cele 27 de state membre, precum şi Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) şi 420 de milioane de persoane. Controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă ridicate, iar Irlanda nu face parte din Schengen.

Sărbătoare în Bihor

Intrarea României în Spațiul Schengen la 1 ianuarie 2025 a fost marcată de evenimente speciale în punctele de frontieră Borș și Roșiori, unde barierele fizice dintre cele două țări au devenit amintire.

La Punctul de Trecere a Frontierei Borș, momentul istoric a fost întâmpinat cu o ceremonie sobră. Primele persoane care au trecut granița, acum liberă, au fost întâmpinate cu diplome simbolice, pentru a marca un nou început. Evenimentul a fost onorat de prezența unei delegații maghiare conduse de generalul de brigadă Gyurosovics Jozsef, șeful Căpităniei de Poliție din Comitatul Hajdu Bihar, și a comisarului șef Petru Bledea, subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne al României.

La miezul nopții, barierele au fost ridicate definitiv, iar trecerea frontierei s-a făcut fără controale. Acest gest simbolic a fost însoțit de aplauzele celor prezenți, marcând un moment de unitate europeană și libertate de circulație.

Un lanț tăiat la Roșiori – amintirea separării

La Punctul de Frontieră Roșiori-Pocsaj, ceremonia a fost organizată de UDMR Bihor. Oficialitățile române și maghiare, printre care viceministrul ungar de externe Magyar Levente și ministrul român Cseke Attila, au tăiat un lanț de fier care simboliza separarea trecutului.

Deputatul Szabo Odon a explicat semnificația gestului: „Ideea lanțului vine ca un ecou al căderii Cortinei de Fier, un simbol al unității pe care dorim să îl păstrăm. Fiecare inel al acestui lanț va putea deveni un suvenir pentru vizitatorii zonei, o amintire că aici, odată, a existat o graniță pe care împreună am desființat-o”.

Motive de bucurie

Mulți dintre orădeni au ales să sărbătorească trecerea dintre ani în Vama Borș.

În timp ce la mine în sat bubuiau toate geamurile, unde credeți că plecam noi doi? În Vama Borș, voiam să trecem în Ungaria la miezul nopții. Fiindcă, dragii mei, trebuia să sărbătorim Revelionul acolo unde, până acum, eram obligați să dăm actele la control. Am trecut prin vamă unde nu mai era nimeni, am oprit mașina, am băut o gură de șampanie chiar acolo, am filmat pentru voi apoi ne-am întors acasă. LA MULȚI ANI!”, a scris unul dintre aceștia.

Ne-am dus să verificăm Șenghenu’ Surpriză, chiar merge, nu era nimeni, nici la „noi” nici la „ei”. Vă aduceți aminte când juma de Facebook românesc avea Schengenu la portret? Parcă a fost în altă viață. PS. Am crezut, naiv fiind, că vom găsi hore și steaguri în vamă, ca în 2007 când am intrat în UE. Nici vorbă, nici presă, nici ONG-uri, nici particulari, nimeni. O ceață deasă, chioșcurile Poliției de Frontieră părăsite și cam atât. Ba nu, și o mașină a PF, care patrula alene pe aleile alea. Un maghiar a oprit în dreptul postului de poliție, s-a uitat nedumerit în jur și ne-a întrebat dacă știm ce se întâmplă. «Schengen», i-am răspuns și mi-a replicat: «a, igen». PPS. A, citit că a fost totuși o scurtă festivitate. Îmi pare rău că nu am prins-o”, a scris un altul.

Crina Dobocan/AGERPRES
Sursa foto: ebihoreanul.ro