Pionierat în arta dansului oriental masculin în România

Dată:

- Publicitate -

spot_img

Într-o societate în care dansul oriental este încă asociat aproape exclusiv cu feminitatea, Vlad Jucan sparge tiparele și redefinește granițele expresiei artistice. Considerat un pionier al dansului oriental masculin în România, el aduce pe scenă o viziune curajoasă, în care tradiția se împletește armonios cu inovația. Prin perseverență, talent și o profundă pasiune pentru mișcare, Vlad Jucan demonstrează că dansul nu are gen, ci doar emoție, disciplină și adevăr artistic. În acest interviu, descoperim parcursul său, provocările întâlnite și visul de a transforma belly dance-ul masculin într-o formă de artă recunoscută și apreciată.

Teodora Ignat: Ești considerat un pionier în România, fiind singurul interpret de belly dance care aduce o perspectivă masculină și inovatoare acestei arte. Când și cum a început această pasiune neobișnuită?

Vlad Jucan: Pasiunea a pornit dintr-o curiozitate profundă pentru mișcare și expresie. Am fost mereu atras de ritmurile orientale și de fluiditatea specifică acestui dans. Acum 19 ani am avut primul „contact” cu acest stil de dans, după ce am urmărit primele secvențe ale serialului Clona. Deși este perceput predominant ca un dans feminin, am simțit o legătură personală cu această formă de artă și am decis să o explorez. Am vrut să arăt că dansul nu are gen și că oricine poate exprima emoții prin mișcările corpului, indiferent de stereotipuri. În primii ani am exersat acasă, apoi am participat la primele cursuri de dans în Cluj.

T.I.: Care ți-a fost limita la vremea aceea?

V. J.: Ulterior, am participat la mai multe seminarii și cursuri particulare alături de diferiți profesori din țară și din străinătate. Am luat parte la una dintre primele ediții ale proiectului TV Românii au Talent, unde am ajuns până în semifinale. A fost primul succes important înregistrat. Sala s-a ridicat în picioare în semn de apreciere a momentului de dans prezentat. Participând la numeroase evenimente și fiind invitat ca dansator, am ajuns să fac parte din minunatul proiect Magic Belly Dance Festival de la Oradea.

T.I.: Te confrunți adesea cu prejudecăți sau critici din cauza alegerii tale?

V. J.: Desigur. La început au existat multe reacții și comentarii. Societatea românească are anumite așteptări legate de rolurile de gen. Cu toate acestea, am fost hotărât să-mi urmez calea. Am primit și sprijin, inclusiv din partea unor personalități notabile, precum Mihai Petre, care m-a încurajat și a spus că sunt un pionier în domeniu. Acest lucru mi-a oferit și mai multă încredere să continui și să mă perfecționez.

T.I.: Te-ai perfecționat și ai devenit instructor de belly dance în Cluj. Ce înseamnă pentru tine să fii instructor și ce le transmiți elevelor tale?

V. J.: A fi instructor este o onoare. Scopul meu este să transmit nu doar o tehnică impecabilă, ci și pasiunea pentru această cultură. Elevii sunt învățați să se conecteze cu muzica, să-și descopere propria expresivitate și să se simtă liberi în propriul corp. Obiectivul este de a inspira o generație care nu se teme să-și urmeze pasiunile, indiferent de ce spun alții.

T.I.: Stilul tău este descris ca o îmbinare perfectă între tradiție și inovație. Cum reușești să menții acest echilibru?

V. J.: Există un respect imens pentru tradiția dansului oriental, pentru istoria sa și pentru tehnicile de bază. O înțelegere profundă a rădăcinilor este esențială. Inovația vine din stilul personal, din influențele moderne și din dorința de a adăuga un suflu nou, de a reinterpreta arta. Este un dialog constant între vechi și nou, care face ca fiecare reprezentație să fie unică.

T.I.: Ce se cunoaște despre dansul masculin belly dance?

V. J.: Dansul masculin (belly dance) are o tradiție istorică bogată, în special în Imperiul Otoman și în Egipt, unde interpreții bărbați erau, odinioară, la fel de populari sau chiar mai comuni decât dansatoarele, în spațiile publice. În perioada de apogeu a Imperiului Otoman (secolele XVII–XIX), dansatorii bărbați cunoscuți sub numele de köçekler (singular köçek) erau principalii animatori publici. Această practică s-a dezvoltat deoarece era adesea considerat nepotrivit ca femeile musulmane să danseze în public. Deși dansul masculin profesionist a dispărut în mare parte din sfera publică urbană timp de multe decenii, din cauza schimbărilor de atitudine socială și politică, tradiția a cunoscut o renaștere modernă în locuri precum Turcia și, de ce nu, România.

T.I.: A fost ușor parcursul tău?

V. J.: Chiar dacă nu a fost ușor la început să fiu singurul dansator profesionist de belly dance, sunt mândru că am reușit să arăt oamenilor că acest dans este o formă de artă. Dacă fac referire la istoria Egiptului, pot spune că dansul a fost creat de către femei pentru femei, însă, așa cum menționam mai devreme, bărbații sunt tot mai des întâlniți pe scenă. Dansul interpretat de un bărbat poate oferi și o doză de putere și disciplină, pe lângă mișcările feminine perfect executate.

T.I.: Sub ce formă îți susții cursurile de dans?

V. J.: În urmă cu patru ani am deschis Soul Belly Dance, cunoscută și ca Asociația de Dans Oriental Vlad Jucan (Soul Belly Dance Academy by Vlad Jucan). Este o școală de dans care și-a deschis porțile la începutul anului 2021, în Cluj-Napoca. Este un proiect de suflet al singurului dansator profesionist de belly dance masculin din România, adică eu, Vlad Jucan. Proiectul a fost dezvoltat împreună cu elevele mele și alți oameni entuziaști care mi-au fost alături în ultimii ani. De asemenea, menționez faptul că în prezent sunt președinte și membru fondator al Federației de Dans Oriental din România, alături de Alya (Orientalya Dance Academy Oradea), un proiect care își propune să unească și să dezvolte cât mai mult comunitatea de dans oriental din țara noastră.

T.I.: Care este cel mai mare vis al tău legat de dansul oriental?

V. J.: Visul meu este ca dansul oriental masculin să fie acceptat și apreciat la adevărata sa valoare în România și nu numai. Îmi doresc să inspir cât mai mulți oameni să încerce această formă de artă minunată și să descopere bucuria mișcării. Scopul este de a arăta lumii că dansul este universal și nu cunoaște bariere de gen, oferind surprize și momente magice publicului la fiecare eveniment.

Claudia Teodora Ignat

- Publicitate -

spot_img

Distribuie:

Subscribe

Ultimele Știri

Cele mai citite
Popular