Peste 900 de directori de școală, alături de contabilii, administratorii de patrimoniu și secretarele din acele școli, urmează să-și piardă posturile de conducere/administrative în urma comasării unităților de învățământ prevăzute de legea fiscal-bugetară promovată de Guvernul Bolojan.

O amplă reorganizare a rețelei școlare din România va duce la desființarea a peste 900 de funcții de conducere din unitățile de învățământ, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Măsura, parte a noii legi fiscal-bugetare promovată de Guvernul Bolojan, vizează creșterea pragului minim de elevi pentru ca o școală să poată avea personalitate juridică, de la 300 la 500 de copii.

„Haideți să vă mai spun că legat de normă mai avem, de exemplu, situația în care încercăm să creștem numărul de copii pentru o unitate școlară, ca să aibă personalitate juridică, de la 300 la 500. Sistemul nostru este foarte fragmentat de multe ori, avem foarte multe unități școlare mici și, atunci, dacă facem acest lucru, spre exemplu, mai eliberăm în jur de 900 de poziții de directori. Ei nu rămân pe drumuri, că ei sunt profesori practic și se întorc la predare, dar reușim să concentrăm zonele astea educaționale, ca sistemul să nu fie foarte fragmentat”, a declarat sâmbătă ministrul Daniel David la Digi24.

Măsura afectează nu doar directorii, ci și personalul administrativ aferent — contabili, administratori de patrimoniu și secretare — din școlile ce își pierd personalitatea juridică. Instituțiile vizate vor fi transformate în structuri arondate altor școli, uneori aflate chiar în alte localități.

Mulți dintre părinții și profesorii bihoreni spun că această „reorganizare și eficientizare” ridică întrebări privind eficiența administrativă, dar și accesul la educație în mediul rural.

Legea fiscal-bugetară, cunoscută public drept „legea Bolojan”, modifică articolul 16 din Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, introducând noi praguri pentru ca o unitate de învățământ să aibă personalitate juridică. Cele mai afectate vor fi școlile mici din mediul rural, unde populația școlară este sub limita de 500 de elevi.

De la autonomie la centralizare

Reorganizarea vine la mai puțin de un an de la implementarea noii legi a educației (Legea 198/2023), care promitea descentralizare și autonomie. Într-un contrast evident, măsura actuală impune o consolidare a conducerii sub umbrela unor instituții mai mari.

Concret, articolul LIII din Legea Bolojan modifică articolul 16, alineatul (1) din Legea 198/2023 astfel:

„Unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel:

a) cu minimum 500 de elevi;
b) cu minimum 500 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari;
c) cu minimum 250 de preșcolari și/sau antepreșcolari;
d) cu minimum 200 de antepreșcolari;
e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal;
f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.”

Comparativ cu forma în vigoare anterior, care impunea un prag de 300 de elevi, noile cerințe vor desființa personalitatea juridică pentru sute de școli care nu ating noile limite. Ministrul Daniel David a estimat că ar fi vorba de 900 de școli.

În prezent, România are aproximativ 9.000 de directori și directori adjuncți în școli, licee și grădinițe publice. Estimările arată că circa 10% dintre aceștia își vor pierde funcțiile. Conform noilor reglementări, directorii care vor rămâne în funcție în cadrul școlilor comasate vor avea norma de predare dublată — de la 6 la 14 ore pe săptămână — și nu vor mai putea beneficia de plata suplimentară prin ore în regim „plata cu ora”.

Reacții în lanț

Întoarcerea directorilor la catedră va genera un efect de domino în rândul profesorilor supleanți, care vor pierde orele acoperite anterior de aceștia. De asemenea, se preconizează dificultăți în coordonarea administrativă a structurilor arondate, mai ales în zonele în care distanțele sunt mari și infrastructura deficitară.

Criticii acestei măsuri avertizează asupra riscului de a slăbi legătura dintre școală și comunitate, mai ales în satele unde școala este unul dintre puținele repere instituționale. Sindicatele din educație pregătesc deja reacții, invocând lipsa consultării și riscul pierderii de calitate în actul managerial și educațional.

În ciuda valului de nemulțumire, oficialii guvernamentali susțin că măsura este una necesară pentru reducerea cheltuielilor și eficientizarea sistemului, în contextul constrângerilor bugetare.

Ce urmează?

Legea este încă în fază de dezbatere, dar Guvernul și-a exprimat clar intenția de a o adopta până la începutul anului școlar viitor. Rămâne de văzut cum va gestiona Ministerul Educației tranziția și dacă va exista un plan coerent pentru sprijinirea școlilor și comunităților afectate.

Pentru cei peste 900 de directori și zecile de angajați administrativi care își vor pierde posturile, rămâne o întrebare deschisă: „va reuși această reformă să aducă eficiență fără a sacrifica echitatea și calitatea educației?”

Crina Dobocan