Papa Francisc a murit în urma unui accident vascular cerebral și a unui stop cardiac, a anunțat oficial Vaticanul în seara zilei de luni, 21 aprilie, conform SkyNews. Potrivit aceleiași surse, accidentul vascular cerebral a dus la comă și, ulterior, la un stop cardiac ireversibil.

Anunțul vine la aproximativ 12 ore după ce moartea Suveranului Pontif a fost comunicată oficial.

Francisc suferea de o afecțiune pulmonară cronică și, în tinerețe, i-a fost îndepărtată o parte dintr-un plămân. Problemele de sănătate i-au afectat constant ultimii ani de viață.

Pe 14 februarie, a fost internat la spitalul Gemelli din cauza unei crize respiratorii care a evoluat în pneumonie bilaterală.

Internarea s-a prelungit timp de 38 de zile — cea mai lungă din timpul pontificatului său.

Cu toate acestea, în Duminica Paștelui, cu doar o zi înainte de moarte, Papa a apărut în Piața Sfântul Petru pentru a binecuvânta miile de credincioși.

Hemoragie după trezire

Un important medic italian explică care au fost cauzele care ar fi putut duce la moartea Papei Francisc.

Apariția bruscă a unui deficit neurologic l-a găsit pe Papa Francisc la Casa Santa Marta. În certificatul de deces – semnat de șeful Direcției de Sănătate și Igienă a Vaticanului, Andrea Arcangeli – se precizează drept cauză a morții un „accident vascular cerebral, comă și colaps cardiovascular ireversibil”, scrie ziarul italian Corriere dela Sera.

În plus, se amintește că Papa Francisc «suferea de un episod anterior de insuficiență respiratorie acută în pneumonie multimicrobiană bilaterală; bronșiectazii multiple; hipertensiune arterială; diabet de tip II».

Duminică, Papa s-a trezit la ora 6 a.m., apoi la ora 7 a.m. a apărut o stare de rău. S-a crezut imediat că este un accident vascular cerebral.

„Este vorba despre o leziune cerebrală persistentă, cauzată de probleme vasculare”, explică Francesca Romana Pezzella, neurolog în cadrul Unității de accident vascular cerebral de la spitalul San Camillo din Roma, secretar al Asociației italiene de accident vascular cerebral și președinte al Planului european de accident vascular cerebral.

Accidentul vascular cerebral poate fi cauzat de închiderea (accident vascular ischemic) sau ruperea (hemoragic) unei artere cerebrale.

„În cazul Papei”, notează Pezzella, „ipoteza este că a fost vorba de un accident vascular cerebral hemoragic (sau hemoragie cerebrală). Țesutul cerebral este afectat și trebuie să se intervină imediat: cu cât intervenția este mai rapidă, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari”.

Pot exista simptome care anunță un accident vascular cerebral: dificultăți de vorbire și de mișcare, slăbiciune a membrelor. O parte a corpului, explică Pezzella, ”este blocată, membrele sunt imobilizate, poate exista pareză facială. Este imposibil să se facă distincția între accidentul vascular cerebral ischemic și cel hemoragic în absența unei scanări cerebrale”. Un factor decisiv este vârsta: „Incidența se dublează pentru fiecare deceniu de vârstă după vârsta de 55 de ani. Este mai frecvent la sexul masculin până la vârsta de 60-70 de ani, apoi incidența este mai mare la femei. Istoricul personal este foarte important. Dacă există un istoric familial, riscul crește cu 30%”.

Potrivit lui Pezzella, pneumonia și criza respiratorie care au dus la internarea sa la spitalul Gemelli nu au nimic de-a face cu ceea ce s-a întâmplat: „Ceea ce știm și ceea ce am putut observa în timpul ieșirilor sale din ultimele zile, este că Suveranul Pontif avea dureri mari și era obosit. Accidentul vascular cerebral nu a avut nimic de-a face cu probleme respiratorii. Se poate emite ipoteza că a fost cauzat de un vârf de hipertensiune”, o afecțiune de care suferea Bergoglio, după cum se certifică și în certificatul de deces. Tocmai hipertensiunea arterială «este prima cauză de accident vascular cerebral, urmată de vârstă, diabet, fibrilație atrială, imobilitate».

Ce urmează după moartea Papei Francisc și când va fi înmormântat?

Ritualul de confirmare a decesului Papei Francisc a avut loc luni seară, la ora 21:00 (ora Romei), în capela reședinței sale din Casa Santa Marta, unde trupul va fi depus inițial, potrivit EFE, citată de Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Vaticanului a precizat că aceasta este o dorință exprimată de Papa Francisc în timpul vieții. Până la el, acest moment avea loc în capela Palatului Apostolic.

Anul trecut, Papa a simplificat riturile funerare printr-un document oficial, în care a stabilit, printre altele, ca trupul său să fie depus în capela reședinței și nu pe un catafalc în Bazilica Sfântul Petru. Sicriul urmează să fie expus publicului deschis, nu închis, cum era tradiția.

Totodată, Vaticanul a confirmat că Papa Francisc va fi înmormântat în Basilica Santa Maria Maggiore din Roma, fiind pentru prima dată în ultimul secol când un pontif este înhumat în afara Vaticanului.

Decizia a fost luată de Papa în urmă cu mai bine de un an și reflectă devotamentul său față de Fecioara Maria și legătura specială cu această biserică.

Trupul neînsuflețit al Papei Francisc ar putea fi mutat la Bazilica Sfântul Petru începând de miercuri, pentru ca publicul să îi poată aduce un ultim omagiu, a anunțat luni purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, dar o decizie formală în acest sens urmează să fie luată marți de un grup de cardinali reuniți la Vatican.

Sursa. hotnews.ro