Oxford – cea mai bună universitate din lume. Două instituții din România, în top 1000 mondial. Pe ce loc se află Universitatea din Oradea
Times Higher Education (THE) a publicat noul clasament mondial al universităților – World University Rankings 2026, unul dintre cele mai respectate topuri din mediul academic. În acest an, au fost analizate peste 2.190 de instituții din 115 țări, iar rezultatele arată câteva schimbări importante în ierarhia globală.
Oxford, lider pentru al zecelea an consecutiv
Universitatea Oxford din Marea Britanie se menține pe primul loc pentru al zecelea an la rând, datorită performanțelor excelente în domeniul cercetării. Pe pozițiile următoare se află Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA, iar Princeton University urcă pe locul trei, la egalitate cu University of Cambridge.
Top 10 este dominat, și de această dată, de universități din Statele Unite și Regatul Unit.
Top 10 universități din lume 2026:
- University of Oxford (Marea Britanie)
- Massachusetts Institute of Technology – MIT (SUA)
- Princeton University (SUA)
- University of Cambridge (Marea Britanie)
- Harvard University (SUA)
- Stanford University (SUA)
- California Institute of Technology – Caltech (SUA)
- Imperial College London (Marea Britanie)
- University of California, Berkeley (SUA)
- Yale University (SUA)
China și India, tot mai puternice în top
China are acum cinci universități în top 40, față de trei anul trecut, iar Hong Kong atinge un record cu șase instituții în primele 200. India urcă, pentru prima dată, pe locul al doilea la numărul total de universități prezente în clasament, depășind Marea Britanie și fiind devansată doar de SUA.
Două universități românești, între primele 1000 din lume
România este prezentă cu 22 de instituții în clasamentul THE 2026.
Cele mai bine plasate sunt:
- Academia de Studii Economice (ASE) din București, în intervalul 801–1000, cu un scor total între 35,5 și 38,9 puncte. ASE a obținut cel mai bun rezultat la capitolul „calitatea cercetării”.
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, tot în intervalul 801–1000, cu scoruri similare și o performanță solidă la „predare” și „cercetare”.
Alte universități românești din clasament
În categoria 1001–1200 se regăsesc Universitatea din București și Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, iar între 1201–1500 apar Universitatea Babeș-Bolyai și UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, alături de USAMV Cluj-Napoca.
Peste acest prag, în intervalul 1501+, figurează mai multe instituții importante din țară, printre care:
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, dar și alte centre universitare regionale.
În această categorie se află mai multe universități importante din țară, printre care:
– Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
– Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
– Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș
– Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
– Universitatea „Grigore T. Popa” din Iași
– Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
– Universitatea Ovidius din Constanța
– Universitatea Politehnica din București
– Universitatea Politehnica Timișoara
– Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
– Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
– Universitatea Transilvania din Brașov
– Universitatea din Craiova
– Universitatea din Oradea
– Universitatea de Vest din Timișoara
Acestea au obținut scoruri între 10 și 27 de puncte, cu rezultate mai bune la capitolele „predare” și „perspectivă internațională” decât la „cercetare”.
Topul THE analizează universitățile în funcție de cinci criterii majore: calitatea predării, mediul de cercetare, impactul cercetării, colaborarea cu industria și deschiderea internațională.
Clasamentul este considerat un reper global pentru performanța universitară, fiind folosit atât de studenți, cât și de instituții sau autorități pentru a măsura competitivitatea și progresul în educație și cercetare.
Crina Dobocan