Ceea ce în urmă cu un an părea doar o viziune ambițioasă, astăzi capătă contur real în Oradea. Proiectul ZenAiOS, o inovație în domeniul sănătății bazată pe inteligență artificială, a fost prezentat oficial în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea.

Inițiativa, coordonată de orădeanul George Haber, unul dintre pionierii tech plecați înainte de Revoluție în Silicon Valley, marchează un moment istoric: Oradea devine primul oraș din România care introduce AI-ul în activitatea spitalicească.

Un sistem inteligent, o schimbare de paradigmă în sănătate

ZenAiOS nu este doar o aplicație, ci un sistem de operare medical. Gândit ca un „co-pilot digital” pentru întreg personalul medical, platforma promite să eficientizeze fiecare segment al activității din spital – de la interacțiunea pacientului cu sistemul, la procesul de diagnosticare, până la luarea deciziilor administrative.

Proiectul a fost dezvoltat în colaborare cu Make IT in Oradea, iar prezentarea oficială a fost susținută de Horia Timiș, cofondator și responsabil de implementare. Potrivit acestuia, aplicația a trecut deja printr-o etapă de testare internă și este acum în faza de testare pilot în mai multe secții ale spitalului: Gastroenterologie, Urologie, Cardiologie și Terapie Intensivă.

„Am început cu câteva secții: Gastroenterologie, Urologie, Cardiologie. Acum ne concentrăm și pe secția de Terapie Intensivă (ATI) unde volumul de date medicale este ridicat, iar deciziile clinice trebuie luate rapid și bine fundamentate”, a spus dr. Gheorghe Carp, managerul Spitalului Județean din Oradea.

AI care ascultă, analizează și sugerează

ZenAiOS este împărțit în patru module esențiale – pacient, medic, manager și asistent – fiecare având funcționalități adaptate nevoilor specifice. Pacientul poate descrie vocal sau în scris simptomele, iar sistemul propune investigații sau consultații necesare, pune întrebări suplimentare și oferă o primă triere inteligentă.

Modulul dedicat pacienților este deja activ și disponibil pe site-ul Spitalului Județean de Urgență Oradea, fiind în faza de testare. Pacienții îl pot accesa, îl pot explora și testa, de pe pagina principală a unității medicale.

„Zena este asistentul nostru AI – am ales un nume uman tocmai pentru a o apropia de utilizatori. Deocamdată funcționează ca un chatbot avansat, cu o capacitate reală de raționament. În viitor, va avea și o prezență fizică în spital, unde pacienții vor putea interacționa direct cu ea. Zena este concepută să comunice natural cu pacienții”, a spus Horia Timiș.

Potrivit acestuia, doar în ultima lună, peste 1.800 de persoane au folosit-o pentru a primi răspunsuri la întrebări.

„Ce o face diferită? Pe lângă faptul că oferă informații administrative (anunțuri, program de vizite, secții, programări etc.), Zena poate înțelege contextul și raționa, ceea ce o deosebește de alte sisteme automate”, a precizat Timiș.

Zena interacționează cu pacienții într-un mod empatic, ajutându-i să înțeleagă mai bine recomandările medicale și întrebările pe care, în mod normal, le-ar adresa medicului de familie sau specialistului. De exemplu, dacă un pacient primește un diagnostic de cardiopatie ischemică sau este trimis să își facă analiza hemoglobinei glicozilate, de cele mai multe ori nu înțelege exact ce presupune acest test și de ce este important.

NU oferă tratamente

„Până acum, în Oradea, pacientul trebuia să își lămurească aceste nelămuriri singur: să sune la medicul de familie, să încerce să ia legătura cu medicul din ambulatoriu sau să caute pe internet – un proces obositor și adesea confuz.
Zena schimbă acest lucru. Ea discută direct cu pacientul, explicând pe înțelesul tuturor ce este hemoglobina glicozilată, de ce trebuie efectuată analiza și care este rolul ei. Cunoaște toate patologiile și termenii medicali, iar conversația cu ea este adaptată nivelului de înțelegere al fiecărui pacient. De exemplu, dacă cineva întreabă despre hemoleucogramă, Zena explică simplu: este un test de sânge care analizează globulele roșii (eritrocite), albe (leucocite), trombocite etc., folosind și termeni populari, regionalisme sau arhaisme, acolo unde este cazul, pentru a fi cât mai aproape de limbajul pacientului”, a exemplificat Horia Timiș.

Important de menționat este că Zena nu oferă tratamente și nu emite indicații medicale. Rolul ei este exclusiv informativ și educativ.

Acces facil la informații

Zena este pe cale să devină un adevărat co-pilot pentru pacient. De la biletele de internare până la documentele medicale și administrative, Zena va putea să ofere acces facil la informații esențiale, fără ca pacientul să mai fie nevoit să caute prin site-uri sau să meargă la recepție.

„Estimăm că, în mai puțin de șase luni, Zena va putea chiar să genereze și să livreze automat documente relevante pentru pacienți – de exemplu, adeverințe, fișe medicale sau informații personalizate. Această funcționalitate va simplifica semnificativ parcursul pacientului în relația cu sistemul medical.
Datele colectate până acum arată deja impactul: peste 1800 de pacienți au interacționat cu Zena doar în ultima lună. Analizând istoricul întrebărilor, observăm două mari categorii de solicitări: cele legate de partea administrativă (programări, documente, secții, vizite etc.) și cele cu caracter medical general (explicații despre analize, simptome, proceduri).
Gândiți-vă cât timp a fost economisit atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical și administrativ. Timpul economisit se traduce în bani, reducerea stresului, mai puține drumuri inutile și o experiență generală mai bună în relația cu spitalul”, este de părere medicul Horia Timiș.

Răspunsuri adaptate

Pe măsură ce numărul de utilizatori crește, apar tipare clare în întrebările adresate. Zena învață și adaptează răspunsurile, identificând nevoile recurente ale pacienților. Acest lucru ajută inclusiv administrația spitalului, care capătă o imagine clară asupra neclarităților frecvente și poate interveni acolo unde este nevoie de mai multă transparență sau comunicare.

Deși Zena funcționează autonom și are capacitatea de a raționa, în spatele ei se află o echipă de specialiști care o ajustează constant.

„Gândiți-vă la un mecanism complex, ca un ceas elvețian cu mii de rotițe, fiecare fin reglată. Echipa actualizează datele, adaugă informații noi, rafinează răspunsurile – astfel încât Zena să devină tot mai precisă, empatică și utilă pentru toți utilizatorii”, a mai adăugat Timiș.

Suport inteligent pentru decizia medicală

Pentru medici, platforma devine un aliat valoros, capabil să analizeze datele clinice, să compare simptomele cu baze globale de date medicale și să sugereze diagnostice sau tratamente, chiar și în cazurile rare. Aplicația este utilă în identificarea bolilor rare și în reducerea timpului de diagnosticare.

Modulul Medic este conceput pentru a sprijini activitatea medicilor, fără a înlocui decizia finală, care rămâne exclusiv responsabilitatea personalului medical. În prezent, modulul se află în faza beta și învață continuu concepte din diverse specialități medicale.

În Spitalul Județean din Oradea sunt deja 250 de medici validați în platformă, iar împreună cu asistentele și alți membri ai personalului, numărul total de utilizatori activi depășește 600. Modulul funcționează activ în mai multe secții, iar Zena se antrenează în mod constant, integrând tot mai multe date și situații clinice.

Pe telefonul medicului, Zena poate fi consultată pentru a oferi sugestii bazate pe simptomele pacientului. De exemplu:

„Am un pacient de 35 de ani, fumător, cu durere toracică ce iradiază în mandibula inferioară și brațul stâng, cu tahicardie de 2 ore. Ce poate fi? Ce investigații și analize sunt necesare?”

Zena poate sugera investigații relevante, precum: EKG, analize de sânge (ex. troponină), radiografie toracică, sau poate orienta medicul către posibile diagnostice, cum ar fi infarct miocardic acut. Deși modulul nu oferă diagnostice ferme, el are capacitatea de raționament clinic de bază, sprijinind medicul în orientarea corectă.

După ce investigațiile au fost efectuate (EKG, ecografie, troponină, radiografie), iar toate sunt în parametri normali, Zena poate sugera alte cauze posibile: angină pectorală, afecțiuni musculo-scheletale, probleme digestive, anxietate sau atac de panică. Scopul ei este să ajute medicul să-și rafineze raționamentul și să nu excludă anumite ipoteze clinice relevante.

Literatură medicală de specialitate

Zena are acces la zeci de mii de pagini de literatură medicală de specialitate, inclusiv ghiduri europene și internaționale, protocoale și proceduri. Spre deosebire de alte modele AI generale care pot furniza informații eronate, Zena se bazează strict pe literatura medicală validată, iar pentru fiecare răspuns oferă și sursa citată – un element esențial pentru a câștiga încrederea medicilor.

Un exemplu concret: întrebând despre stadializarea cancerului gastric, Zena oferă nu doar clasificarea standard, ci și detalii suplimentare și considerații clinice utile, direct din ghidurile de oncologie.

În viitorul apropiat, Zena va fi capabilă să integreze și fișele pacienților în timp real, să identifice corelații între datele clinice și patologii posibile și să devină un veritabil copilot medical de specialitate. Ea va putea semnala, de exemplu: „vezi că pacientul are un risc crescut pentru o anumită afecțiune pe baza istoricului și simptomatologiei”.

Totuși, Zena nu oferă tratamente și nu înlocuiește expertiza umană – este un asistent inteligent menit să economisească timp, să reducă stresul decizional și să ofere o a doua opinie bazată pe date validate.

„Acest tip de asistență este deja valoros, mai ales în situații neprevăzute din sala de operație, așa cum menționa un coleg medic:

«Te pregătești pentru o intervenție standard, dar în timpul operației descoperi altceva. În acel moment, un sprijin rapid și inteligent, cum este Zena, poate face diferența»”, a exemplificat Horia Timiș.

Medicii orădeni au primit cu entuziasm noua „asistentă” și spun că îi poate ajuta în luarea deciziilor.

„Stăm uneori și ne întrebăm ce înseamnă, concret, să câștigi timp. Când ai nevoie de o informație, de regulă te duci la calculator, cauți și tastezi fără să știi exact unde s-o găsești, în speranța că poate o identifici undeva. În schimb, cu Zena, primești răspunsul în câteva secunde, automat. Ne dorim să ajungem în punctul în care să putem întreba: «Zena, am făcut această colonoscopie și am întâlnit ceva neașteptat. Ce ar fi mai bine să fac? Să merg pe o variantă sau pe cealaltă?». Poate chiar să ajungem să transmitem imagini în direct din intervențiile noastre și să avem un sfătuitor. Evident, deciziile ne aparțin și răspunderea este tot a noastră, nu a Zenei. Dar ea ne ajută să ajungem rapid la informația relevantă – și acest lucru este esențial. Ne bucurăm că am reușit să introducem în sistem cele mai recente ghiduri. Noi, la Societatea de Gastroenterologie, facem o actualizare a Tratatului nostru o dată la trei ani. Mai recent de atât, nu există. Încă ne mirăm de cât de repede putem avea acces la informații”, a declarat dr. Ciprian Brisc, șeful Secției de Gastroenterologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea.

Standarde

„Este o plajă foarte largă care se deschide în față. Lucrurile vor avansa pe măsură ce tehnologia va avansa. Probabil că va exista o anumită independență a anumitor interpretări imagistice, dar ceea ce văd concret, în următoarele luni ca fiind funcțional, este posibilitatea ca introducând parametrii obținuți în urma anumitor intervenții chirurgicale, acești parametri de calitate post operatorie să poată fi analizați în comparație cu standardele pe care această imensă bază de date, această imensă bibliotecă le are deja introduse. Văd un efect bun și în procesul de învățare, prin faptul că există un foarte rapid al colegilor mai tineri, dar nu numai, de a avea la dispoziție aceste biblioteci”, a spus dr. Bogdan Feciche, medic șef de secție Urologie în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea.

„Inteligența artificială este subiectul de top la ora actuală în toată lumea, nu doar în Europa. Faptul că Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, prin managementul său, are o viziune atât de progresistă și își dorește implementarea acestui proiect este un mare plus pentru toți. Poate nu realizăm în momentul de față cât de important este ceea ce se întâmplă, dar sunt convinsă că, pas cu pas, va fi un proiect de mare succes. Am discutat cu colegii mei, cu anesteziștii, cu studenții și am adunat cât am putut de repede foarte multe cărți, foarte multă bibliografie, foarte multe protocoale, proceduri standardizate, pe care le-am oferit pentru baza de date Zena. Și ce am citit și ce am văzut este că, acolo unde s-a implementat digitalizarea, timpul pentru pacient crește cu un procent de peste 25%. Deci, evitându-se atât de multe hârtii și atât de multe scripte, ai mai mult timp pentru pacient. De fapt, aceasta ne interesează: creșterea calității actului medical”, a apreciat conf. univ. dr. Carmen Pantiș, medic primar ATI pe secția de ATI a Spitalului Județean din Oradea.

Administrarea spitalului, la un nou nivel

Din perspectiva managerială, ZenAiOS introduce o viziune panoramică asupra întregii activități spitalicești. Monitorizarea fluxurilor de pacienți, gestionarea resurselor și a consumabilelor, evaluarea personalului – toate sunt centralizate și analizate în timp real.

„Sistemul ne oferă un tablou de bord complet al spitalului, pe care ne putem baza pentru a lua decizii rapide și fundamentate”, a explicat managerul Gheorghe Carp.

George Haber a subliniat și componenta de transparență:

„Prin ZenAiOS, administrația va putea lua decizii în cunoștință de cauză, iar în caz de criză sau urgență, va exista o imagine clară a nevoilor și a resurselor disponibile.”

Un pas spre o rețea medicală inteligentă la nivel național

Ambițiile echipei nu se opresc la Oradea. ZenAiOS este gândit ca un model replicabil, atât la nivel național, cât și internațional. Deja, proiectul a stârnit interes în SUA și Israel. Obiectivul final? Un sistem de sănătate românesc digitalizat, integrat, transparent și centrat pe pacient.

„Ideal ar fi ca ZenAiOS să ajungă în toate spitalele din România. Ar fi o revoluție în sistemul medical. Guvernul, Ministerul Sănătății, CNAS – toți ar avea acces la date reale, în timp real, esențiale pentru luarea unor decizii corecte, rapide și eficiente”, este de părere George Haber.

Oradea, un nou pol al inovației tehnologice

Mai mult decât o inovație în sănătate, ZenAiOS este piatra de temelie a unui vis mai mare: transformarea Oradiei într-un hub internațional de inteligență artificială. George Haber vede acest oraș nu doar ca un centru medical inteligent, ci ca un exemplu de digitalizare aplicată și în alte domenii, de la educație la administrație publică.

„Nu vorbim doar despre un spital mai eficient. Vorbim despre o societate mai pregătită pentru viitor”, a concluzionat Horia Timiș.

ZenAiOS este rodul unor specialiști români și internaționali. Compania este înregistrată în Delaware, SUA, dar are filială și la Oradea. Fondatorul este George Haber, alături de Horea Timiș (medic), Vlad Iliescu (director tehnologic), Valeriu Moldovan (chief product officer) și Andrei Dorobanțu (director juridic).

Crina Dobocan