Într-un mediu universitar cu reguli clare și tradiții vechi, o tânără din Ștei, Alina-Maria Balaj, reușește să aducă o viziune nouă. De doi ani, ea lucrează în inima Vaticanului, la Universitatea Pontificală Santa Croce din Roma, unde a coordonat comunicarea pentru un proiect care s-a transformat, recent, în primul laborator internațional de cercetare interdisciplinară al unei universități pontificale. Proiectul are deja impact internațional.

Totul a început în 2023, când Alina a decis să revină la Roma pentru a continua doctoratul în Comunicare Socială Instituțională. La scurt timp, a fost invitată să se alăture echipei care punea bazele unui nou proiect de cercetare. În ianuarie 2025, după doi ani de muncă intensă, laboratorul a fost lansat oficial.

O idee pornită de la Papa Francisc

Povestea acestui laborator are rădăcini în anul 2018, când regretatul Papă Francisc a cerut reformarea învățământului ecleziastic. Acesta a observat că cele șapte universități pontificale din Roma deveniseră mai degrabă locuri de predare decât de cercetare. Așa a apărut Veritatis Gaudium, un document care încuraja universitățile catolice să producă materiale științifice relevante pentru lumea de azi.

Biserica vrea astfel să se implice în problemele reale ale societății, care e prinsă între două extreme: progresismul fără limite și conservatorismul închis. Iar soluția propusă de Vatican este cercetarea serioasă, care să ofere o cale de mijloc bazată pe reflecție și dialog.

„În 2018, Constituția Apostolică «Veritatis Gaudium» a fost documentul oficial ce făcea referire la noua reformă în domeniul învățământului ecleziastic. Pe lângă anumite restructurări la nivel administrativ și instituțional (care sunt în desfășurare și sunt datorate numărului scăzut, de la an la an, de studenți și vocații), s-a dorit încurajarea cercetării academice, producția de materiale științifice care mai apoi să aibă un impact solid în cultura europeană și catolică la nivel mondial. Biserica a înțeles încă din acel moment că societatea se află între două prăpastii așezate la stânga și la dreapta. Cea din stânga reflecta expresia culturii woke, a ideologiei de gen, a unei culturi progresiste, în timp cea din direcția opusă reflecta cultura rigidă a suveranismului și naționalismului extra-conservatoare și defensivă, potrivnică dialogului și colaborării. Acesta a fost contextul în care, Suveranul Pontif de atunci a înțeles că Biserica Catolică are o misiune importantă: aceea de a echilibra balanța și de a oferi societății o a treia variantă, cea a unei viziuni ce pleacă dintr-un amplu proces de reflecție și dialog. Singura metodă de a contribui sustenabil și inteligent la crearea unei astfel de culturi a fost: cercetarea științifică, care devenea o prerogativă pentru cele șapte atenee pontificale din Cetatea Vaticanului.
Așa a luat naștere Laboratorul de Cercetare Santa Croce, din dorința mediului academic al Universității Pontificale Santa Croce de a-și asuma această misiune propusă în 2018 de Suveranul Pontif, dar și de a celebra în acest an 2025, 40 de ani de la înființarea ca Institut Superior Academic sub inspirația Sfântului Josemaría Escrivá de Balaguer (fondatorul Opus Dei)”, a explicat Alina Maria Balaj.

Ce este Laboratorul Santa Croce?

Noul laborator reunește șapte grupuri de cercetare care studiază teme de actualitate din mai multe domenii.

Astfel, „Footprints” analizează, prin sondaje de opinii, ce gândesc tinerii despre religiozitate, credință și valori. În prima fază a proiectului la un astfel de sondaj au participat 5.000 de tineri din opt țări.

„Prin acest proiect de cercetare Santa Croce își propune «să asculte tinerii» ca mai apoi să le poată oferi alternative și soluții în societatea contemporană, pentru a-i putea ghida mai ușor”, a explicat Alina.

Al doilea grup, „University and Catholic Identity”, studiază cum sunt conduse universitățile catolice comparativ cu cele seculare. Acest grup își dorește să creeze o rețea a universităților de inspirație creștină la nivel mondial.

„Towards a Theology of Evangelization” este un alt proiect de cercetare interesant care își propune să pună bazele unei noi discipline ecleziastice care să ofere noi metode de evangelizare, adaptate societății actuale.

De asemenea, „Towards a Culture of Care” analizează cum putem construi o cultură a grijii într-o lume tot mai indiferentă, în care cuvântul „eutanasie” devine din ce în ce mai familiar.

De asemenea, grupul „A Cross-Disciplinary Inquiry” își propune să demonstreze că factorul creativității aparține doar ființei umane și nu poate fi înlocuit de Inteligența Artificială.

„Purpose and Models of Governance in the Church” este un proiect care îmbină științele juridice, dreptul canonic sau filosofia în încercarea de a oferi alternative pentru o mai bună guvernare a Bisericii Catolice, iar grupul „Rediscovering the Individual” vrea să înțeleagă mai bine ființa umană, mai ales în momentele de criză.

„Acest grup ce își propune să treacă prin medicină, biologie, științe juridice, teologie, științe digitale, pentru a explica mai profund valoarea intrinsecă a ființei umane, pentru a o înțelege și ulterior pentru a-i oferi răspunsuri în momentele de vulnerabilitate ale acesteia”, a mai explicat tânăra din Ștei.

Ea a lucrat cu cele șapte grupuri de cercetare, a strâns date, a creat structura internă și externă, a legat relații și organizat Expert Meeting-uri pentru a contura strategii pe termen mediu și lung.

În total, laboratorul implică șapte grupuri de cercetare, 41 de profesori din cadrul Universității Pontificale Santa Croce din Roma și peste 100 de profesori din peste 40 de universități și centre academice din 15 țări, de pe 5 continente. Și acesta este doar începutul…., spune Alina.

Rolul Alinei

Alina-Maria Balaj a avut misiunea de a crea strategia de comunicare, de a construi relații între cercetători, de a organiza întâlniri și de a armoniza echipe din medii culturale și academice foarte diferite.

„Iau contact zilnic cu profesori din diverse țări și încerc să le vorbesc fiecăruia pe limba lui, și la propriu, și la figurat, pentru a asigura o coeziune și o unitate în cadrul acestui proiect. Dimensiunea umană este esențială în acest context pentru că vorbim nu doar de limbi diferite, ci chiar de culturi diferite.
Să armonizez diferite perspective și viziuni academice a fost o provocare pentru mine. Cred că am reușit să contribui la o structură care în viitor va oferi alternative consistente în momentele de «frământare» ale societății.
Și nu mă refer doar la comunitatea academică. Pentru că aici, noi am înțeles că trebuie să ne îndreptăm către societatea de masă, să comunicăm mai eficient. Trebuie să ieșim din carapacea elitistă care a caracterizat dintotdeauna lumea academică, pentru că lumea, în general, are nevoie de noi. E pur și simplu un exercițiu al bunului simț și al smereniei”, a mai precizat Alina Maria Balaj.

„Am învățat că, în cercetare, comunicarea clară și respectul pentru celălalt sunt esențiale. Scopul nostru este să ajungem nu doar la lumea academică, ci și la societatea de zi cu zi”, spune ea.

Pe lângă activitatea din cadrul laboratorului, Alina participă frecvent la evenimente organizate de Ambasada României la Roma. Spune că apreciază profesionalismul echipei de acolo și crede că românii din diaspora merită să fie reprezentați cu demnitate.

„În timpul liber rămas (destul de puțin, pentru că focusul principal în această perioadă este munca și studiul). mă bucur să pot participa la evenimentele organizate de Ambasada României în Republica Italiană. Doamna Ambasador Gabriela Dancău este un model de urmat în arta diplomației, iar țara noastră este reprezentată la nivel de excelență în Italia. S-a înțeles că dincolo de factorul politic și economic, ceea ce ne unește este cultura, și asta este minunat. Cred că românii din diaspora merită să fie tratați cu respect de lideri de bun simț și caracter pentru România”, este de părere bihoreanca.

Carte de vizită

Alina-Maria Balaj este originară din Ștei, județul Bihor. Este dublu licențiată în „Jurnalism și Relații Internaționale” și „Studii Europene” la Universitatea din Oradea. Deține un masterat în „Comunicare Instituțională” la Universitatea Pontificală Santa Croce din Roma și un altul în „European Studies” la Universitatea din Oradea.

Este specialist în comunicare instituțională și strategică și este pasionată de cercetare academică în domenii, precum: comunicare, istorie și relații internaționale. În prezent, este doctorandă la Facultatea de Comunicare Socială și Instituțională de la Universitatea Pontificală Santa Croce din Roma și manager de comunicare al Laboratorului de Cercetare Santa Croce.

Crina Dobocan