Ion Iliescu, fostul președinte al României și primul conducător ales democratic după Revoluția din 1989, a murit astăzi, la vârsta de 95 de ani, potrivit surselor citate de Mediafax. Decesul s-a produs în cursul dimineții, spun aceleași surse.

Starea de sănătate a fostului șef de stat s-a agravat semnificativ în ultimele zile. Potrivit reprezentanților Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, Iliescu a suferit de disfuncții multiple de organe și insuficiență respiratorie severă, cu o capacitate ventilatorie extrem de scăzută.

Fostul șef al statului a fost internat de urgență în data de 9 – 10 iunie 2025 la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din București, pe secția de Terapie Intensivă. Motivele internării au fost complicații cardio‑respiratorii grave, între care și o afecțiune pulmonară severă detectată ulterior ca fiind cancer pulmonar.

Ion Iliescu fusese internat de urgență pe 10 iunie la secția ATI a spitalului din Balotești, după ce a acuzat stări de rău și complicații cardio-respiratorii.

Iliescu a fost o figură centrală a vieții politice românești post-decembriste, fiind primul președinte al României după căderea regimului comunist, cu mandate în 1990–1996 și 2000–2004.

Ion Iliescu s-a născut la data de 3 martie 1930, în Oltenița, județul Călărași, România. A studiat ingineria la Institutul Politehnic din București și apoi la Institutul Energetic din Moscova.

Iliescu a fost membru al Partidului Comunist Român din 1953, membru al Comitetului Central din 1965, însă a fost marginalizat treptat de regimul Ceaușescu, chiar expulzat de pe listele de conducere în 1984.

Revenirea sa în prim-plan a avut loc în decembrie 1989, în timpul Revoluției. Iliescu a preluat conducerea Frontului Salvării Naționale (FSN), structură provizorie de guvernare care a preluat puterea după căderea regimului Ceaușescu. A devenit președinte interimar și apoi a fost ales în mod democratic în mai 1990, într-un scrutin care a legitimat noua direcție politică a țării.

A fost reales în 1992 și, după o pauză, a revenit la Cotroceni în perioada 2000–2004. În total, a condus România timp de 11 ani, fiind președintele cu cel mai lung mandat de după 1989.

Controverse

Mandatul său a fost marcat de evenimente controversate, precum mineriadele din 1990 și 1991, în care au fost implicate intervenții violente împotriva protestatarilor din Piața Universității. Aceste episoade i-au atras critici dure, atât în plan intern, cât și internațional, fiind considerat responsabil pentru reprimarea unor manifestații democratice.

Pe de altă parte, Iliescu a jucat un rol important în procesul de consolidare a instituțiilor democratice, în elaborarea noii Constituții din 1991 și în recunoașterea oficială a Holocaustului din România, prin crearea Comisiei Wiesel în 2003.

După încheierea vieții politice active, a fost anchetat în mai multe dosare legate de Revoluție și mineriade, fiind acuzat de crime împotriva umanității. Procesele au fost reluate de mai multe ori, dar nu s-au finalizat cu o condamnare definitivă.

Ion Iliescu şi Mihai al României

Vizita în ţară a regelui Mihai a fost mult timp împiedicată de Ion Iliescu, care vedea o ameninţare în prezenţa fostului suveran. În 1999, când a fost adoptată o lege care ar fi acordat o indemnizaţie foştilor şefi de stat ai României, Ion Iliescu a acuzat că legea e creată în beneficiul regelui.

Ultimii ani și pregătirile pentru funeralii

În ultimii ani, Ion Iliescu a trăit retras din viața publică, în București, fiind rar văzut în spațiul public și având apariții sporadice în presă. Ion Iliescu va rămâne în istoria României ca un personaj complex și controversat, o figură asociată cu amânarea reformelor și cu moștenirea comunistă.

Un comitet interministerial a fost întrunit încă din 4 august 2025 pentru a pregăti funeraliile de stat, planificate să includă ceremonii oficiale coordonate împreună cu familia fostului președinte. Decizia instituirii unui doliu național va fi anunțată de premierul Ilie Bolojan.

Crina Dobocan