Creștinii ortodocși și greco-catolici intră de luni, 23 februarie 2026, în Postul Paștelui. Este începutul celei mai lungi perioade de post din an. Mulți credincioși o văd ca pe un timp de curățare, liniște și ordine în viață. Nu doar în farfurie, ci și în suflet.
Duminică, 22 februarie, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Daniel, a vorbit despre sensul postului.
„Nu postim pentru a fi văzuți sau lăudați de oameni, ci postim ca să iubim mai mult pe Dumnezeu”, a spus acesta, potrivit basilica.ro.
Patriarhul a participat la Sfânta Liturghie în Paraclisul istoric „Sf. M. Mc. Gheorghe” al Reședinței Patriarhale. În cuvinte simple, a explicat de ce postul nu înseamnă doar restricții alimentare.
„Postul este dăruirea de sine adusă lui Dumnezeu ca semn de recunoștință pentru viață. Postim pentru că iubim pe Dumnezeu mai mult decât darurile pe care le consumăm”, a arătat Patriarhul. Ideea centrală: postul ține de relația omului cu Dumnezeu, nu de imagine sau de reguli seci.
Post fără rugăciune?
Patriarhul Daniel a atras atenția asupra unui lucru des ignorat. Postul fără rugăciune nu aduce schimbarea dorită.
„Cine postește, dar nu se roagă, face doar un exercițiu biologic și psihologic”, a spus acesta. Cu alte cuvinte, simpla renunțare la anumite alimente nu este suficientă.
Postul, a explicat Patriarhul, cere echilibru, modestie și bucurie. Nu tristețe, nu ostentație. Este o lucrare interioară. O schimbare de atitudine. Mai puțină grabă, mai puțină tensiune, mai multă atenție la sine și la ceilalți.
Libertate interioară
Postul Paștelui aduce, an de an, un timp de reflecție pentru credincioși. Părintele Ioan Codorean, de la Biserica cu Lună din Oradea, vorbește despre post ca despre ceva mai mult decât o simplă schimbare de alimentație.
„Postul este o ofrandă adusă lui Dumnezeu și un exercițiu spiritual, atât la nivel trupesc, cât și sufletesc”, spune părintele Ioan Codorean. Mesajul său pune accent pe bucurie și sens, nu pe constrângere. Postul nu trebuie privit ca o povară, ci ca o jertfă personală care aduce libertate interioară.
În viziunea sa, renunțarea nu înseamnă lipsă, ci echilibru.
„Omul nu trăiește pentru a mânca, ci mănâncă pentru a trăi”, amintește părintele Ioan Codorean. Gestul simplu al abținerii devine astfel un exercițiu de voință și stăpânire de sine.
Postul nu ține doar de farfurie. Dimensiunea trupească merge mână în mână cu cea sufletească. Credincioșii sunt chemați la temperarea pornirilor egoiste și la curățarea gândurilor.
„Renunțarea la anumite alimente sau plăceri imediate este expresia unui exercițiu reușit al stăpânirii de sine. De aceea, dimensiunea trupească a postului este însoțită de cea sufletească, concretizată în temperarea pornirilor interioare egoiste și rele. Postim de bucate, dar și de păcate”, arată părintele Codorean, reluând o învățătură veche a Bisericii.
Pentru mulți, acesta rămâne sensul profund al postului: un drum spre claritate, echilibru și apropiere de Dumnezeu.
Ce înseamnă, concret, postul?
În tradiția ortodoxă, Postul Paștelui durează șapte săptămâni. Credincioșii evită carne, ouă și lactate. În anumite zile, regulile sunt mai aspre. Există și zile cu dezlegare la pește.
Dincolo de mâncare, Biserica pune accent pe spovedanie, rugăciune, participare la slujbe și fapte bune. Postul devine astfel un exercițiu de disciplină și reflecție.
Patriarhul Daniel a rezumat simplu: postul ajută omul să treacă de la preocupările materiale la cele sufletești. De la acumulare la echilibru. De la zgomot la liniște.
Când cade Paștele în 2026?
În 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 12 aprilie. Data diferă de Paștele catolic, care va avea loc pe 5 aprilie.
Până atunci, perioada de post oferă credincioșilor timp pentru ordine interioară. Unii renunță la obiceiuri, alții la excese, alții la supărări. Fiecare după putere.
Postul Paștelui începe, așadar, luni, 23 februarie. Pentru mulți, nu este numai o tradiție. Este o pauză necesară. Un moment de resetare. Un timp în care omul își amintește ce contează cu adevărat.
Crina Dobocan
