27 de lideri europeni s-au strâns la Bruxelles într-o reuniune extraordinară a Consiliului European ca să găsească o soluție de urgență pe Ucraina. Macron vrea să-și folosească armele nucleare pentru a proteja Europa, dar recunoaște că are nevoie de sprijinul SUA și îi este teamă de tarifele lui Trump, în timp ce Ursula Von der Leyen a propus un plan de reînarmare a Europei, de 800 de miliarde de euro, care deocamdată este doar o schiță pe hârtie. În tot acest timp, Volodimir Zelenski caută o salvare, după ce administrația Trump îl presează să încheie acordul pe zăcăminte cu SUA, să oprească focul și să înceapă negocierile de pace cu Rusia.

Ce a declarat Ilie Bolojan și care sunt perspectivele României?

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a demonstrat o conduită exemplară în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European, evidențiindu-se prin claritate, fermitate și angajament față de securitatea națională și regională.

În cadrul declarațiilor de presă susținute la Bruxelles, Bolojan a subliniat trei premise ale mandatului său: dezvoltarea pilonului european al NATO, susținerea Ucrainei și creșterea cheltuielilor de apărare. El a accentuat că sprijinul acordat Ucrainei reprezintă o susținere pentru stabilitatea la granițele României și pentru pacea țării noastre.

În plus, președintele interimar a anunțat convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Bolojan a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina, subliniind importanța menținerii conflictului la distanță de granițele noastre și evidențiind pericolul real pe care Rusia îl reprezintă pentru țările din flancul estic al Europei. El a clarificat că România nu va trimite trupe în Ucraina, dar va oferi sprijin substanțial în ceea ce privește furnizarea de armament și suport logistic.

De asemenea, președintele interimar și-a exprimat solidaritatea față de Republica Moldova, declarând că România este pregătită să o ajute să se apere, dacă situația o va impune.

Ajutat de translator

Perspectivele României au fost adresate joi, în EUCO de un translator, pentru că Ilie Bolojan, care a participat pentru prima dată în Consiliul European, nu cunoaște limba engleză. Este singurul lider european care și-a luat un translator. Recita înainte să se apropie liderii europeni de el. La roundtable, când Antonio Costa a început să-l prezinte în fața liderilor europeni, Bolojan se ajuta de un translator.

A spus în această declarație că România e cu Uniunea Europeană, suntem și cu Statele Unite, pentru că avem parteneriat strategic, semnat de Traian Băsescu în 2011. Bolojan spune că vrem să susținem și Ucraina, dar și pacea. Ilie Bolojan a avut o poziție de Președinte tranzitoriu, interimar, nimic clar. Nu am avut o poziție clară – Bolojan nu a vorbit de trupe, nu a vorbit de bani.

A apărut un proiect de declarație finală al EUCO. Ungaria și Slovacia nu vor ajutor militar, nu vor ajutor financiar pentru Ucraina. Ei vor pace, având putere de veto în Consiliul European. Nu vor reînarmare, adică nici măcar nu vor planul Ursulei von der Leyen. Macron își propune să preia problema și gestionarea crizei apărării europene. Uniunea Europeană nu are un lider, nu are leadership. Macron vrea să-și asume acest rol, să fie umbrela nucleară a Europei, dar în același timp are nevoie și de Statele Unite. Ministrul francez al Apărării a anunțat o creștere a bugetului apărării Franței de la 50 de miliarde de euro la 90 de miliarde de euro.

Marea Britanie nu este în Consiliul European, pentru că a ieșit din Uniunea Europeană. Ca atare, varianta de draft, care a apărut astăzi în presa din Belgia, spune așa: „Continuăm să sprijinim Ucraina împotriva agresiunii ruse, ne reafirmăm angajamentul față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute, adică și cu Crimeea și cu estul Ucrainei. Nu există negocieri cu privire la Ucraina fără participarea acesteia. Nu există nici o negociere care să afecteze securitatea europeană fără participarea Europei. Orice armistițiu este pomenit. Continuarea sprijinului militar pentru Ucraina pentru a asigura pacea prin forță”.

Sunt mai multe propuneri privind creșterea cheltuielilor de apărare. Noi aveam această problemă pentru că suntem pe deficit excesiv și nu știm deocamdată dacă și cum putem face aceste cheltuieli uriașe de apărare. Ursula von der Leyen a spus că putem să creștem din nou deficitul. Noi deja suntem în această procedură. E o situație complicată economic pentru România. Uniunea Europeană pregătește o carte albă pentru viitorul apărării cu scopul de a consolida finanțarea și industria de apărare. Pe vremea guvernelor din anii 1990 din România, se făceau cărți albe ale guvernărilor, ale anticorupției.

Uniunea Europeană n-are leadership, n-are mesaj, n-are niciun plan și merge înainte în acest război care a început să enerveze pe toată lumea.

Sursa. alephnews.ro