Elevii de clasa a VIII-a au susținut proba scrisă la Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2026. La examen au avut de lucrat pe baza a două texte literare, semnate de Veronica D. Niculescu și Carmen Strungaru.
Primul text a fost extras din volumul „Mesteceni de hârtie”, de Veronica D. Niculescu, iar al doilea din cartea „Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee”, de Carmen Strungaru. Pornind de la aceste texte, candidații au primit mai multe cerințe de rezolvat.
Potrivit subiectelor, la subiectul al II-lea elevii au avut de redactat un rezumat al primului text, într-un număr de 100-150 de cuvinte. De asemenea, printre cerințe s-a aflat și o întrebare prin care elevii au fost invitați să își exprime opinia: dacă darurile primite trebuie apreciate și atunci când sunt simple.
Subiectele au fost tipărite într-o broșură de 10 pagini. Acestea au fost distribuite după ora 9:00, iar examenul s-a desfășurat până la ora 11:00. Elevii care beneficiază de condiții speciale au avut la dispoziție încă o oră și au putut lucra până la ora 12:00.
Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că la Evaluarea Națională 2026 s-au înscris peste 148.000 de absolvenți de gimnaziu. La începutul anului școlar figurau în evidențe 162.616 elevi de clasa a VIII-a. Diferența arată că aproximativ 14.600 de elevi nu apar pe lista candidaților înscriși la examen, ceea ce reprezintă aproape 9% din întreaga generație.
La nivelul județului Bihor sunt constituite 41 de centre de examen și un centru de evaluare cu o subcomisie. În această sesiune participă la Evaluarea Națională un număr de 4451 de elevi.
La nivelul Comisiei Județene de Organizare a Evaluării Naționale au fost depuse până în prezent 110 solicitări în vederea susținerii probelor scrise în condiții speciale conform reglementărilor în vigoare, iar un elev va susține probele scrise în spital.
Centrele de examen au fost pregătite și dotate corespunzător pentru a se asigura condiții optime tuturor candidaților.
Primul text le-a prezentat elevilor povestea lui Vladimir Pârvulescu, corector la un ziar. Într-o seară de toamnă, șeful tipografilor a găsit o țestoasă pe aleea din fața tipografiei și a dus-o la redacție. Animalul părea dezorientat și nu reacționa la încercările celor din jur de a-l mișca. Câțiva reporteri i-au adus iarbă, frunze și petale de crăiță, însă țestoasa nu a vrut să mănânce nimic.
La finalul programului, Vladimir a luat animalul acasă. Curând și-a dat seama că nu era o țestoasă de uscat, ci una de apă, care se hrănește cu carne. I-a pregătit un vas cu apă și i-a oferit carne proaspătă tăiată mărunt. Starea țestoasei s-a îmbunătățit. Odată cu venirea iernii, aceasta a intrat în hibernare într-un colț al sufrageriei, acoperită cu o pernă din pluș roșu. Primăvara, după ce s-a trezit și a fost hrănită cu carne de pui și curcan, Vladimir a eliberat-o lângă un iaz din pădure, unde putea trăi zeci de ani fără intervenția oamenilor.
Textul îl descrie pe Vladimir ca pe un om profund legat de natură. Locuia aproape de pădure și, pentru că mergea la serviciu doar după-amiaza, își petrecea diminețile în grădină sau plimbându-se printre copaci. Cunoștea foarte bine fiecare colț al pădurii: cărările, văile, poienile, buturugile și toate schimbările pe care timpul le aducea locului. Petrecea adesea ore întregi în mijlocul naturii, admirând copacii și cerul.
Puțini știau însă că la el ajungeau și alte animale care aveau nevoie de ajutor. După ce le îngrijea și își reveneau, le reda libertatea.
Printre acestea s-a aflat un uliu păsărar adus la redacție chiar de patronul ziarului. Pasărea se electrocutase după ce se așezase pe niște fire și suferise arsuri la aripi. După tratament și recuperare, când i-au crescut din nou penele, uliul a fost eliberat pe malul râului Argeș, în aplauzele celor prezenți.
Un alt animal salvat a fost un stârc cenușiu. Acesta a fost adus la redacție cu o Dacie vișinie de un bărbat care îl găsise cu picioarele blocate în gheața râului la începutul iernii. Pasărea era agitată și putea răni grav pe cineva cu ciocul său lung. Odată ajunsă la Vladimir acasă, situația s-a schimbat. Stârcul s-a obișnuit repede, se plimba liniștit pe verandă, mânca aproape orice, dar prefera ouăle și adormea foarte devreme. În primăvară a fost eliberat pe râu, iar fotografia lui a apărut pe prima pagină a unei ediții de duminică a ziarului.
Cel de-al doilea text i-a purtat pe elevi într-un sat din Papua Noua Guinee. Așezarea era construită pe nisip, iar locuințele erau dispuse de o parte și de alta a unui spațiu larg folosit, cel mai probabil, pentru ceremonii. În jur se aflau numeroși cocotieri, palmieri și alți arbori cu flori și fructe. Casele erau ridicate pe stâlpi din lemn, asemănător locuințelor construite pe apă. Pereții și acoperișurile erau realizate din frunze de palmier împletite, iar podelele din bambus.
Autoarea povestește cum admira vegetația și asculta sunetele pădurii, încercând în același timp să nu îi întârzie pe cei care o însoțeau. La un moment dat, un tânăr a urcat foarte repede într-un cocotier și a coborât mai multe nuci de cocos pentru grup.
Un alt localnic a curățat una dintre nuci cu ajutorul unui băț ascuțit înfipt în pământ, apoi a deschis-o cu maceta. Autoarea a avut astfel ocazia să guste pentru prima dată apă de cocos direct din fruct. În interior se afla o cantitate mare de lichid limpede. Wulf i-a spus, în glumă, dar pe un ton serios, că trebuie să o bea fără oprire. Deși ceilalți râdeau, setea a făcut-o să urmeze aproape întocmai sfatul.
Gustul a surprins-o. Nu semăna cu ceea ce se aștepta să găsească într-un produs numit „lapte de cocos”. Nu era nici dulce, nici acru, ci avea o combinație greu de descris, între sărat și alte arome. În acel moment s-a întrebat cum va reuși să petreacă o lună întreagă consumând astfel de alimente foarte sănătoase pentru organismul ei, fără să ia în calcul și apa de ploaie.
Călătoria a continuat, iar Harry s-a oprit lângă un arbore de cacao. Fructele creșteau direct din trunchi. Localnicii au explicat că arborii de cacao se dezvoltă foarte bine în zonă, însă nu există facilități pentru procesarea recoltei. Din acest motiv, fructele rămân nefolosite, iar oamenii se referă la ele, în glumă, drept „florile noastre”. În spatele acestor cuvinte, autoarea a simțit însă și o urmă de tristețe și resemnare.
Dorind să ia un fruct direct din copac, aceasta a încercat să desprindă unul. Wulf a observat imediat și i-a cerut să nu îl rupă, explicând că va primi unul. În cele din urmă, gazdele i-au oferit nu unul, ci două fructe de cacao de culoare galben-portocalie, precum și câteva frunze pe care intenționa să le păstreze presate.
Probele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a continuă miercuri, 24 iunie 2026, cu proba scrisă la Matematică, iar vineri, 26 iunie 2026, cu Limba și literatura maternă, proba scrisă
Primele rezultate de la probele scrise se vor afișa în data de 1 iulie 2026 până la ora 12,00.
În această sesiune este prevăzută o etapă de vizualizare a lucrărilor scrise înainte de depunerea contestațiilor, începând de miercuri 1 iulie 2026 (în intervalul orar 14.00—18.00 și în zilele de 2 și 3 iulie 2026. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.
Contestațiile se depun începând de miercuri 1 iulie 2026 (în intervalul orar 14.00—18.00 și în zilele de 2 și 3 iulie 2026.
Comunicarea rezultatelor obținute la examenul de evaluare națională se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților și care au fost distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută de aceștia.
Contestațiile se vor soluționa în perioada 4 – 7 iulie 2026, iar rezultatele finale vor fi afișate în 8 iulie.
Probele pentru examenul de Evaluare Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, încep la ora 9.00. Accesul elevilor în săli este permis, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei, respectiv până la ora 8.30, în fiecare zi în care se desfăşoară probele scrise.
Timpul efectiv de lucru pentru fiecare probă scrisă este de 120 de minute și începe după completarea casetei de identificare.
La Evaluarea Națională 2026 toate lucrările vor fi scanate în clasă și corectate pe platforma digitalizată.
Crina Dobocan
