Ancheta DIICOT, care a scos la iveală cazul azilelor ilegale din Bihor, continuă să aducă la suprafață detalii cutremurătoare. Procurorii vorbesc despre unul dintre cele mai grave scandaluri sociale din România ultimilor ani.
În timp ce ancheta înaintează, medicii care au intrat în contact cu beneficiarii acestor centre povestesc ce au văzut în ultimii ani. Dr. Hadrian Borcea, șeful Unității de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Județean Bihor, descrie un mecanism constant prin care persoane vulnerabile ajungeau fie abandonate în spațiul public, fie trimise la spital în stare gravă, fără continuitate în îngrijire.
Declarațiile sale vin în contextul unei anchete DIICOT care vizează rețele de centre sociale neautorizate din județul Bihor, unde au fost găzduite sute de persoane, iar autoritățile investighează și decesele asociate acestor structuri.
35 de pacienți, la Urgențe
După intervenția autorităților și evacuarea centrelor, la UPU din cadrul Spitalului Clinic Județean Bihor au fost transportați 35 de pacienți în vederea evaluării. Nouă dintre ei au avut nevoie de internare imediată, din cauza problemelor grave de sănătate. Aceștia au fost internați pe mai multe secții – Psihiatrie, Chirurgie vasculară, Chirurgie generală, Medicină internă. Ceilalți pacienți (26 la număr) au fost primiți înapoi la punctul de comandă care a fost instalat în zona Tinca. De acolo, aceștia ar fi fost repartizați către alte centre de asistență socială.
Dr. Hadrian Borcea spune că unii dintre pacienți aveau afecțiuni care impuneau internarea în secțiile spitalului.
„Vă dau două exemple ca să înțelegeți că, de fapt, ceea ce se întâmpla acolo din punct de vedere al asistenței medicale era sub orice critică. A fost un pacient care a venit cu un traumatism cranian, vechi de patru 4 zile (a și rămas internat pe secția de Neurochirurgie). Și a mai fost un pacient cu colecistită gangrenoasă, care a rămas internat la chirurgie generală”, a declarat medicul Hadrian Borcea.
El explică faptul că ambele situații reprezentau urgențe medicale care necesitau intervenție rapidă.
În cazul traumatismului cranian, riscurile majore erau complicațiile neurologice nediagnosticate la timp. În cazul colecistitei gangrenoase, evoluția bolii indică o lipsă prelungită de tratament.
„Asta înseamnă că colecistita a evoluat de-a lungul multor zile, probabil cu dureri groaznice sau, în orice caz, dureri mari, fără ca cineva să-l ajute din punct de vedere medical. Ambele au fost cazuri de urgență. Nu ar fi fost o urgență dacă ar fi ajuns la timp la noi”,a explicat dr. Borcea.
„Îi abandonau în gară sau în parc”
Una dintre cele mai dure descrieri ale șefului UPU SMURD Bihor vizează modul în care unele persoane erau lăsate în spațiul public.
„Din păcate, relația cu acest individ și cu centrul lui a fost una în care, până anul trecut, când a intervenit Prefectura, undeva în perioada iunie-iulie, dacă avea, hai să le spunem, «clienți», din punctul lui de vedere, de care voia să scape, îi abandona în Parcul Brătianu sau în Gară. Efectiv, îi lăsa acolo. Apoi, Poliția Locală, împreună cu Serviciul de Ambulanță, ni-i aduceau la Urgențe, ca să îi evaluăm și să vedem ce putem face cu ei.
Pe mulți dintre aceștia i-am trimis înapoi în județele de reședință. Ca exemple, îmi aduc aminte acum de Călărași, Brăila, Miercurea-Ciuc, Maramureș și Botoșani. Erau oameni aduși din toată țara, iar la un moment dat, din diverse motive, îi abandona în aceste locuri”, a relatat dr. Hadrian Borcea.
De pe stradă, la Urgențe
Potrivit medicului, din vara anului trecut metoda s-a schimbat. Cazurile medicale grave erau trimise la UPU, iar reprezentanții centrelor refuzau după aceea să îi mai primească înapoi.
„Începând cu lunile iunie-iulie ale anului trecut, după intervenția Prefecturii, nu i-a mai abandonat în gară sau în parc, ci îi trimitea în UPU sub pretextul unor urgențe medicale, după care refuza să îi mai primească înapoi.
O parte dintre ei, cum am spus, i-am trimis înapoi în județele de reședință, iar pe alții i-am transferat în special către Spitalul Salonta, care ne-a ajutat foarte mult cu cazarea lor până când au fost găsite soluții de asistență socială.
Practic, devenise un fenomen, cu pacienți aduși din diferite centre. Și, în pofida a ceea ce afirmă, foarte nonșalant, pe Facebook, UPU Oradea – acum nu vorbesc în numele Spitalului, ci doar al UPU – anul trecut a trimis către ei cinci sau șase dintre persoanele care erau cazate acolo, deci aveau reședința la acea adresă. Anul acesta, încă unul sau doi pacienți aflați în aceeași situație au fost trimiși înapoi de noi, după ce fuseseră aduși la Urgență de colegii de la Serviciul de Ambulanță”, a mai adăugat dr. Hadrian Borcea.
Dramă umană
Medicul descrie și situații umane care l-au marcat. Unul dintre cazurile relatate de el este cel al unui cuplu de vârstnici care i-a rămas întipărit în minte.
„Un bărbat și o femeie, soț – soție, în jur de 80 de ani, cu patru copii, au fost aduși cu Ambulanța ca victime multiple. În tot acest timp, s-au ținut de mână. Și pe drum, și în zona de triaj a UPU, și la întoarcere. Era evident că se aveau doar unul pe celălalt. Este absolut impresionat”, a spus emoționat dr. Hadrian Borcea.
Medicul consideră că sistemul medical a ajuns să preia o problemă socială fără soluții clare.
„În România de astăzi este periculos să fii pacient copil sau vârstnic”, a concluzionat șeful UPU Bihor.
El a mai precizat că mulți dintre acești pacienți aveau resurse financiare sau familiale, dar erau integrați într-un sistem care nu oferea protecție reală.
„De fapt, acest individ, se folosea de pensiile lor, îi înregistra pe numele lui. Nu știu. Detaliile sper că cei de la IGPR și DIICOT le vor desluși. Soluții ar putea fi cele care sunt create de autoritățile locale. Domnul prefect ne-a promis că va convoca, săptămâna viitoare, o discuție pe tema asta: crearea unor centre locale, regionale, mai multe UAT-uri împreună, care să creeze astfel de centre, dar care să fie în subordinea UAT-urilor. Undeva trebuie să existe o implicare pentru că nevoie categoric există”, a mai sugerat dr. Borcea.
În opinia sa, Viorel Pașca a reprezentat un fel de „valvă prin care o presiune pe sistemul medical era descărcată și atunci se folosea de acest lucru”.
„Plus același mecanism pentru familii. Cum este cazul celor doi vârstnici despre care vorbeam. Adică, cei patru copii s-au gândit că îi cazează acolo și au scăpat de o problemă. Este acel fenomen în care se promite ceva, se folosește de anumite nevoi și aici s-a ajuns”, este de părere medicul orădean.
Șase inculpați, reținuți, bani și carduri, ridicate
DIICOT a anunțat noi măsuri în dosarul azilelor ilegale din Bihor. În zilele de 30 iunie și 1 iulie 2026, procurorii Structurii Centrale au reținut șase inculpați, dintre care cinci fac parte din aceeași familie. Alți cinci suspecți au fost plasați sub control judiciar.
Toți sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.
În urma perchezițiilor desfășurate marți, anchetatorii spun că au descoperit într-un seif aflat în locuința comună a trei dintre inculpați 217 carduri bancare emise de mai multe instituții financiare, 19 carduri sociale și șapte bonuri electronice pentru transport. Toate erau emise pe numele unor persoane vătămate, cazate în imobilele folosite de gruparea infracțională.
Tot din același seif au fost ridicate importante sume de bani: 246.750 de lei, 15.000 de dolari americani, 7.880 de euro, 4.920 de dolari canadieni, 4.700 de franci elvețieni și 1.150 de lire sterline.
În aceeași locuință, procurorii au găsit și cea mai mare parte a actelor de identitate aparținând celor 409 persoane găzduite în centre. Dintr-un autoturism aflat în curtea imobilului au mai fost ridicate peste 11.000 de lei, mai multe prescripții medicale și alte 26 de carduri pentru tichete sociale.
Anchetatorii au confiscat și registre, bibliorafturi și documente care conțin evidențe privind internările, externările și decesele din fiecare an de funcționare a centrelor, precum și alte notițe și înscrisuri considerate relevante pentru anchetă.
Într-un alt imobil verificat de procurori a fost descoperită o încăpere amenajată ca farmacie, din care erau aprovizionate toate locațiile în care erau ținute persoanele vulnerabile. Acolo a fost găsită și ridicată o cantitate mare de medicamente, inclusiv produse care fac parte din categoria celor cu regim special.
DIICOT a anunțat că procurorii au sesizat Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă a celor șase inculpați reținuți.
„Acuzații nefondate”
Avocatul lui Viorel Pașca, Răzvan Doseanu, susține că acuzațiile formulate de DIICOT sunt nefondate și spune că atât clientul său, cât și membrii familiei acestuia resping toate faptele care le sunt imputate. Apărătorul afirmă că va solicita respingerea propunerii de arestare preventivă și susține că, în ultimii 20 de ani, în centrele administrate de Pașca au fost îngrijite mii de persoane pe care statul nu le-ar fi putut prelua.
„Din păcate, domnul Viorel Pașca, soția sa, copiii și o colaboratoare au fost reținuți pentru 24 de ore și au fost propuși pentru arestare preventivă. Mâine (joi, 2 iulie – n.r.), de la ora 10.00, Tribunalul București va judeca solicitarea DIICOT privind arestarea lor pentru 30 de zile. În același dosar, pentru alte cinci persoane cercetate pentru aceleași acuzații s-a dispus doar măsura controlului judiciar, fără reținere și fără propunere de arestare preventivă.
Este un dosar delicat, iar domnul Viorel Pașca și familia sa resping categoric toate acuzațiile. În ultimii 20 de ani, peste 3.000 de persoane au fost găzduite, hrănite și ajutate în aceste locații. Vorbim despre oameni bolnavi, persoane fără adăpost sau aflate în stadii terminale, care erau aduse chiar de instituțiile statului, după ce nu au fost primite în spitale, cămine sau alte centre și nu au beneficiat de sprijin.
Trebuie să lăsăm justiția să se pronunțe și vom încerca să clarificăm împreună cu anchetatorii toate acuzațiile formulate. Consider că domnul Pașca, soția, copiii și colaboratoarea sa nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, dacă ar fi lăsați în libertate, și nu există motive pentru arestarea lor preventivă, în condițiile în care alte persoane cercetate în aceeași cauză, din aceleași motive, au fost lăsate în libertate, sub control judiciar.
S-a vorbit despre donații și sponsorizări, însă ar fi important ca DIICOT să prezinte și cheltuielile anuale făcute de-a lungul anilor pentru întreținerea acestor sute și mii de bolnavi. Faptul că nu exista o autorizație de funcționare nu înseamnă, în mod automat, că au fost comise infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat sau trafic de persoane. Este suficient să se calculeze costul lunar necesar pentru întreținerea a peste 400 de persoane pentru a înțelege dimensiunea cheltuielilor”, a declarat avocatul Răzvan Doseanu.
Ancheta este desfășurată împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, cu sprijinul specialiștilor Institutului Național de Criminalistică, al inspectoratelor de poliție din Alba, Sibiu, Cluj, Mureș și Bihor, al Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Cluj, al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-Napoca, precum și al jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție și ai Grupării de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca.
La operațiune au participat și specialiști ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, medici și asistenți medicali ai Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, ai institutelor de medicină legală din Cluj, Mureș și Iași, precum și personal medical, psihologi și specialiști în consilierea victimelor din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență și al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
DIICOT precizează că toate persoanele cercetate beneficiază, pe durata procesului penal, de drepturile și garanțiile prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
Ministrul Muncii vrea analiză
Ministerul Muncii a confirmat oficial că Viorel Pașca nu avea acreditare și nici licență pentru furnizarea de servicii sociale. Cu toate acestea, centrele au funcționat ani la rând fără să fie închise.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a admis că instituțiile statului au permis funcționarea acestei „rețele” și a cerut o analiză serioasă asupra modului în care s-a ajuns într-o asemenea situație.
„Este datoria mea să reiterez faptul că statul are obligația să acționeze cu empatie în ajutorul celor aflați în vulnerabilitate. Tocmai de aceea, cred că este nevoie de o analiză onestă și aprofundată asupra modului în care s-a ajuns aici”, a declarat ministrul, citat de Libertatea.
Crina Dobocan
