Banca Națională a României (BNR) atrage atenția asupra unei campanii de dezinformare intensificată recent în mediul online și preluată de unele publicații, care promovează informații false, scoase din context sau denaturate.

Deși instituția a oferit constant explicații și clarificări, atacurile sunt reluate sistematic, urmărind câștiguri de imagine în detrimentul adevărului. Pentru corecta informare a publicului, BNR reiterează următoarele precizări:

BNR nu este instituție bugetară.

A lega situația financiară a BNR de bugetul de stat nu are nicio rațiune contabilă. Singura legătură este dată de faptul că BNR virează 80% din profitul obținut către bugetul de stat, ceea ce face ca BNR să fie unul dintre principalii contribuabili. Anul trecut,BNR a virat la buget 3,074 miliarde de lei, iar în ultimii 5 ani (2020 – 2024) suma transferată la buget s-a ridicat la9,120 miliarde de lei. În aceste condiții, apreciem că este contradictoriu și ilogic a acuza banca centrală că obține profit și, în același timp, a susține că în România vor fi majorate taxele inclusiv din cauza cheltuielilor BNR.

Salariile BNR nu provin din bugetul de stat.

În 2024, salariile au crescut cu 7%, sub rata de creștere a salariului mediu net în economie (13,4%). Cheltuielile cu personalul (creștere de 10%) reflectă și noi atribuții impuse de legislație, angajări suplimentare și o politică de recompensare a performanței. A confunda creșterea cheltuielilor cu creșterea salariilor este o eroare fundamentală.

Cheltuielile cu bunuri și servicii sunt transparente.

Acestea sunt derulate prin SEAP, sub controlul Curții de Conturi. Cheltuielile cu alimente sunt destinate cantinei și evenimentelor BNR, iar sumele sunt în mare parte recuperate. Valorile contractelor anunțate public reprezintă plafoane maxime, nu sumele efective plătite.

„Cheltuielile cu bunuri, servicii și alimente sunt supuse controlului Curții de Conturi și se desfășoară conform standardelor de transparență impuse de lege, prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). A le prezenta ca fiind o descoperire a unor cheltuieli pe care BNR vrea să leascundă este complet fals. Aceste achiziții de alimente sunt făcute pentru cantina BNR și evenimentele organizate de bancă, prin contracte cadru pe mai mulți ani, iar sumele sunt în general recuperate ulterior prin achizițiile făcute de angajați în unitățile de alimentație. Sumele anunțate public ale acestor contracte sunt plafoane maximale, nu cheltuieli efective”, au precizat reprezentanții Băncii Naționale.

Structura de conducere este redusă și transparentă.

BNR are 54 de directori și directori adjuncți în centrală, nu 200, cum fals se afirmă. Structura sa managerială este mai puțin ierarhizată decât media Sistemului European al Băncilor Centrale (10% vs. 15%). Salariile sunt publice și reflectă realitățile pieței și implicarea în SEBC.

„În prezent, BNR are 50 de structuri organizatorice (31 de structuri în centrala băncii și 19 sucursale și agenții). În iunie 2025, în organigrama BNR figurează 54 de directori și directori adjuncți în sediul central, adică de aproximativ patru ori mai puțini decât numărul de 200 de directori, fals propagat în mediul online. Salariile sunt publiceși reflectă atât piața locală a muncii, cât și impactul prezenței BNR în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) cu poziții specifice, nivelurile salariale din cadrul BNR plasându-se,în general, sub media europeană. BNR are una din cele mai puțin stratificate structuri de conducere (10 la sută față de media SEBC de 15 la sută)”, mai spune BNR.

Declarațiile de avere au fost retrase conform legii.

Decizia Curții Constituționale nr. 789/59/2020 a eliminat obligația de afișare a acestor documente. Eliminarea de pe site nu are legătură cu acuzațiile vehiculate online.

„Declarațiile de avere ale conducerii BNR au fost retrase de pe website-ul BNR în data de 12 iunie 2025, ca urmare a intrării în vigoare a Deciziei Curții Constituționale nr. 789/59/2020, care elimină obligativitatea privind afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese pe pagina de internet a instituției, și nu ca reacție la informațiile false distribuite în mediul online”, mai arată BNR.

Obiectivul BNR este stabilitatea prețurilor.

Țintirea inflației este un instrument, nu un scop în sine. Scoaterea din context a acestor concepte reflectă neînțelegerea realităților macroeconomice și favorizează discursuri populiste, fără fundament.

„Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor, nu țintirea inflației, care este un instrument de reper, iar acest obiectiv trebuie evaluat în cadrul general al economiei românești. A scoate din context obiectivul BNR reflectă o necunoaștere profundă a realităților macroeconomice, iar acest fapt poate servi exclusiv propagării unor interpretări simpliste și neprofesioniste”, asigură reprezentanții Băncii Naționale.

BNR dorește ca dezbaterile legate de realitățile economice și de rolul băncii în acest context să se desfășoare în spiritul adevărului și folosind cu onestitate datele pe care BNR le pune la dispoziție în totală transparență (Raportul anual 2024 https://www.bnr.ro/12049-rapoarte-anuale).

„Denaturarea adevărului, crearea de falși adversari sau de falși eroi publici fac și mai dificilă buna cunoaștere arealităților economice decare este atâta nevoie în momentul actual în spațiul public”, spun reprezentanții BNR.

Crina Dobocan