Skip to main content

Dealul cu Melci, arhiva geologică din inima Apusenilor, unică în România

 |  Crina Dobocan  | 
Foto: Neta Pietroi

Dealul cu Melci este un sit geologic rar, cu valoare științifică deosebită atât la nivel național, cât și european. Nu este un muzeu amenajat, ci un depozit natural de fosile, care păstrează urmele unei mări tropicale ce acoperea Munții Apuseni în urmă cu peste 65 de milioane de ani, în perioada Cretacicului. În aparență, este doar o colină acoperită de iarbă și pietre. Însă, privită de aproape, stânca dezvăluie mii de cochilii de melci fosilizați, perfect conservate, încastrate în calcar.

La marginea drumului dintre Vidra și Arieșeni, în județul Alba, se află Dealul cu Melci – o rezervație naturală unică în România și în Europa. Aparent o simplă colină acoperită cu iarbă și pietre, locul ascunde una dintre cele mai valoroase comori paleontologice din țară: mii de cochilii de melci fosilizați, perfect conservate în stâncă, vizibile cu ochiul liber.

Dealul cu Melci este o arie protejată de interes național, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic). Este situat în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Vidra, și se întinde pe o suprafață de 0,6 hectare.

Rezervația protejează un punct fosilifer important, specific faciesului recifal al senonianului, un etaj al Cretacicului superior, vechi de 65–70 de milioane de ani. În depozitele sedimentare – formate din conglomerate, gresii și marne – au fost identificate 35 de specii de moluște fosilizate, în special gasteropode marine din genul Acteonella, cu speciile gigantea și lamarki cenura.

Potrivit Wikipedia, „Dealul cu Melci este o rezervație paleontologică ce protejează un bogat punct fosilifer cu gasteropode, reprezentativ pentru faciesul recifal al senonianului, etaj al Cretacicului superior. Zona protejată se întinde pe o suprafață de 0,6 ha. Este un unicat geologic, cu o vechime de 65-70 milioane de ani, în care în depozitele sedimentare, formate dintr-o alternanță de conglomerate cu gresii și marne, sunt încrustate 35 de specii de moluște, cele mai reprezentative fiind gasteropodele marine din genul Acteonella, cu speciile Gigantea și Lamarki Cenura

Un muzeu în aer liber

Dealul cu Melci este un sit geologic rar, cu valoare științifică deosebită. Nu este un muzeu amenajat, ci un depozit natural de fosile, care păstrează urmele unei mări tropicale ce acoperea Munții Apuseni în perioada Cretacicului. Cochiliile fosilizate, de diferite dimensiuni și forme, sunt încastrate direct în piatră și vizibile la suprafață. Se disting prin diferite detalii – spirale, margini curbate, texturi naturale, toate păstrate în stare excepțională.

Uluitoare nu este doar vechimea lor, ci starea perfectă în care s-au conservat. Cochiliile, de diverse forme și dimensiuni, sunt încrustate în piatră de calcar ca niște bijuterii dintr-o altă lume. Le poți vedea clar spiralele, marginile curbate, desenul lor natural. Unele sunt de dimensiunea unei unghii, altele cât un pumn de copil. Nu sunt fragile. Sunt grele, tari, pietrificate — dar parcă încă vii. Le atingi și parcă le simți povestea.
Legendele locale spun că aici a fost blestemul unei mări care s-a retras într-o singură zi, lăsând în urmă «melcii vrăjiți», condamnați să nu mai se miște niciodată. Bătrânii satului povestesc că dacă pui o cochilie la ureche, nu auzi marea — auzi timpul. Ticăitul mut al unei lumi care a fost, dar nu mai este”, a relatat Nicolae Comandatu pe pagina sa de socializare.

Locul nu este amenajat turistic – nu există panouri explicative, tarabe sau pază. De aceea, autoritățile și localnicii atrag atenția asupra nevoii de a respecta și proteja acest patrimoniu natural. Colectarea fosilelor este interzisă, iar extragerea lor poate duce la distrugerea echilibrului geologic al zonei.

Acest sit este o curiozitate naturală, dar și un instrument educativ valoros, care ar putea servi în studiul evoluției vieții marine și al modificărilor climatice de-a lungul erelor geologice. Totodată, reprezintă o oportunitate pentru turismul științific și ecologic în Munții Apuseni.

Crina Dobocan
Foto: Mircea Rareș Țetcu/Wikipedia