După mai multe amânări și luni de dezbateri, Curtea Constituțională a României a validat miercuri legea care modifică pensiile magistraților. Proiectul, inițiat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare și reducerea cuantumului pensiei de serviciu.
Decizia a fost luată cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, iar legea va fi transmisă acum președintelui României pentru promulgare.
Cei șase judecători care au decis că legea este constituțională sunt: Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc. În opoziție s-au aflat Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, care au făcut parte din grupul ce blocase anterior decizia în decembrie prin părăsirea sălii de ședințe. Toți cei patru judecători menționați au fost numiți cu susținerea PSD.
Reacții după decizie
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a declarat pentru HotNews că „independența justiției nu este negociabilă” și că instituția va folosi toate căile legale pentru protejarea acesteia, inclusiv prin sesizări la organisme europene.
Președintele Nicușor Dan a salutat decizia CCR, numind reformarea pensiilor magistraților „un gest de echitate așteptat de societate”, subliniind totodată respectul față de munca magistraților.
„Salut decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților. Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”, a spus președintele.
Și premierul Ilie Bolojan a apreciat decizia Curții, reiterând că legea, care reduce pensiile și crește vârsta de pensionare, respectă cadrul constituțional.
„Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate. Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, a transmis executivul.
Legea, inițiată de Guvern, stabilește o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani. Astfel, magistrații vor putea ieși la pensie după împlinirea vârstei de 49 de ani în 2025, iar ulterior vârsta de pensionare va crește progresiv cu câte un an în fiecare an până în 2042.
Conform proiectului, pensia va reprezenta 55% din baza de calcul, calculată ca media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. În prezent, pensia de serviciu a magistraților este echivalentă cu 80% din salariul brut.
Magistrații se pot pensiona anticipat dacă au cel puțin 35 de ani vechime, însă cu penalizare de 2% anual până la atingerea vârstei standard de pensionare.
Acuză discriminare
Proiectul a fost atacat la CCR de Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, care susținea că legea discriminează magistrații și contravine standardelor internaționale privind independența justiției. Curtea a amânat decizia de cinci ori, ultima oară pentru a analiza o solicitare a ICCJ de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Prima versiune a legii, adoptată în septembrie, fusese respinsă în octombrie de CCR deoarece Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Noua versiune introduce perioada de tranziție de 15 ani și păstrează procentul pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu net.
Legea va intra în vigoare după promulgare, iar data exactă va fi stabilită în funcție de momentul semnării de către președintele Nicușor Dan.
Crina Dobocan
