Gabriel Traian Ghilea, subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), este una dintre puținele figuri bihorene care activează la nivel înalt în Guvernul României. De la preluarea mandatului în urmă cu trei ani, Ghilea a fost responsabil de coordonarea a două programe transfrontaliere importante, Interreg România-Serbia și Interreg România-Ungaria, prin care se urmărește dezvoltarea infrastructurii și consolidarea cooperării între comunitățile din regiunile de graniță.

Printre realizările majore ale programului Interreg V-A 2014-2020, la care Ghilea a contribuit, se numără contractarea a 116 proiecte în valoare totală de 188 de milioane de euro, cu o rată de absorbție de 99,4% din fondurile disponibile. Dintre acestea, 40 de proiecte au fost implementate în județul Bihor, contribuind la modernizarea infrastructurii locale.

Printre proiectele implementate se numără Laboratorul de analize de la Spitalul Județean din Oradea și modernizarea Pieței Cetate, inițiative foarte importante pentru îmbunătățirea serviciilor sociale și economice din regiune​

Ghilea își asumă o implicare totală în coordonarea acestor proiecte, subliniind că obiectivul său principal este atingerea unei rate de absorbție de 100%, pentru a preveni pierderea fondurilor europene.

În contextul viitorului Interreg VI-A 2021-2027, lansat oficial în Oradea în 2023, Ghilea și echipa sa au primit deja cereri de finanțare pentru 297 de proiecte din domenii diverse, cum ar fi cultura, biodiversitatea și sănătatea, demonstrând o viziune orientată spre durabilitate și dezvoltare regional.

Deși în acest proces s-au confruntat cu provocări, Gabriel Ghilea rămâne încrezător în impactul pozitiv al programelor Interreg asupra României și asupra județului Bihor în mod special.

Într-un interviu acordat observatorulbihorean.ro, subsecretarul din Ministerul Dezvoltării a subliniat că experiența acumulată în sectorul privat îl ajută să fie o persoană activă și eficientă în gestionarea proiectelor, mai puțin concentrată pe politica de partid și mai mult pe rezultate concrete​.

Observatorul bihorean: Ce proiecte cheie ați implementat pentru județul Bihor de la preluarea funcției de subsecretar de stat?

Gabriel Ghilea: De la preluarea funcției de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, am avut ocazia să sprijin și să coordonez implementarea mai multor proiecte cheie în județul Bihor, finanțate prin Programul Interreg România-Ungaria (2014-2020).

Aceste proiecte au avut ca scop dezvoltarea infrastructurii, consolidarea colaborării transfrontaliere și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor din județul Bihor și din regiunile învecinate din Ungaria.

Printre proiectele-cheie implementate in județul Bihor în exercițiul financiar 2014-2020, se află: două proiecte strategice, implementate în parteneriat cu orașul Debrecen:

• Proiectul ROHU-445 – CBC Incubator – Incubator cultural transfrontalier româno-maghiar pentru arta spectacolului,  Bugetul proiectului: Total 12,841,586.99 euro, din care FEDR 10,834,325.06 euro (Teatrul Szigligeti – 1,307,490.21 euro FEDR, 199,937.41 euro cofinanțare națională

Proiectul a abordat lipsa infrastructurii și a unui cadru profesional necesar protejării, dezvoltării și promovării valorilor comune ale artelor prin crearea unui incubator cultural transfrontalier româno-ungar pentru arta spectacolului și implementarea unor activități culturale trans-frontaliere comune coordonate de Teatrul Csokonai din Debrecen, de ex: crearea unei rețele culturale sustenabile, orientată mai ales spre domeniul artelor scenei, prin susținerea teatrelor de amatori, organizarea unei serii de 14 workshopuri și 16 schimburi de spectacole cu participarea teatrelor din zona de frontieră româno-ungară, înființarea unei arhive și a unei expoziții interactive a spectacolelor de teatru, organizarea a șapte workshopuri pentru actori și a 15 workshopuri dedicate traducătorilor literari.

• Proiectul ROHU-446 EduCultCentre Centrul de educație transfrontalieră româno-maghiar al patrimoniului cultural și istoric, cu un buget total 10,172,739.24 EUR.

Principalele activități din proiect sunt:

• înființarea Centrului educațional multifuncțional româno-maghiar pentru patrimoniul cultural și istoric în Debrecen (spațiu de instruire cu sala de spectacole variabila, săli de antrenament, un etaj pentru clasele de dans)
• dezvoltarea infrastructurii Muzeului Țării Crișurilor din Oradea (de exemplu, înființarea de noi expoziții, holograme, sistem informatic multimedia)
• dezvoltarea infrastructurii Centrului Cultural din Oradea (de exemplu, stabilirea necesarului tehnic si de infrastructură necesar pentru desfășurarea de cursuri și evenimente culturale)
• activități culturale comune transfrontaliere coordonate de Teatrul Csokonai.

De asemenea, aș vrea să menționez și

• ROHU 357-HEALTH_BHB – Cooperarea pentru standarde înalte de îngrijire a sănătății în prevenirea, identificarea timpurie și tratamentul eficient al bolilor în Euroregiunea Bihor-Hajdú Bihar, cu un buget total de 3.000.000,00 Euro. Obiectivul principal a fost îmbunătățirea serviciilor de îngrijire medicală preventivă, de diagnostic precoce și de îngrijire a sănătății curative pentru toată populația județelor Bihor și Hajdu-Bihar.

Obs. bih.: Județul Bihor a beneficiat de 40 de proiecte transfrontaliere prin programul Interreg. Care dintre acestea a avut cel mai mare impact pentru comunitate?

G.G.: Proiectul TRANSBORDER este exemplu remarcabil de colaborare transfrontalieră între România și Ungaria, realizat prin Programul Interreg România-Ungaria. Acesta a fost inițiat pentru a îmbunătăți mobilitatea și accesibilitatea în regiunea transfrontalieră dintre județul Bihor (România) și județul Hajdú-Bihar (Ungaria). Prin acest proiect, s-a urmărit dezvoltarea unor soluții integrate pentru transportul public și infrastructura de mobilitate, având ca obiectiv final crearea unui sistem de transport eficient, accesibil și durabil pentru comunitățile din cele două regiuni.

TRANSBORDER este un proiect inovator axat pe îmbunătățirea mobilității transfrontaliere și accesului cetățenilor la servicii esențiale, cum ar fi locurile de muncă, educația și sănătatea. Acesta a avut un impact major asupra comunităților din județul Bihor, generând multiple beneficii atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Cele mai importante efecte includ:

• Îmbunătățirea conectivității și accesibilității
• Reducerea barierelor de mobilitate
• Stimularea cooperării economice
• Promovarea transportului ecologic

Aș dori să menționez inclusiv faptul că proiectul TRANSBORDER este unul dintre finaliștii competiției REGIOSTARS, care se desfășoară chiar în această săptămână la Bruxelles.

Reprezentanții proiectului, împreună cu reprezentanți ai Programului Interreg România-Ungaria se află chiar acum la Bruxelles, pregătind susținerea proiectului în fața comisiei competiției anuale, care va avea loc pe parcursul acestor zile. Urăm succes tuturor participanților, inclusiv proiectului CHESS, cel de-al doilea finalist, din partea Programului Interreg România-Ungaria, în cadrul competiției prestigioase de anul acesta.

Obs. bih.: Cum vedeți impactul Programului Interreg România-Ungaria asupra comunităților locale din Bihor și care sunt prioritățile pentru următoarea perioadă?

G.G.: Programul Interreg România-Ungaria a avut un impact semnificativ asupra comunităților locale din Bihor, contribuind la dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere, la îmbunătățirea calității vieții și la consolidarea colaborării între autoritățile locale din cele două țări. Prin acest program, am sprijinit inițiative care au vizat modernizarea drumurilor, dezvoltarea rețelelor de transport public și sprijinirea serviciilor medicale și sociale în zonele de graniță.

Prioritățile pentru următoarea perioadă vor fi axate pe:

• Continuarea investițiilor în infrastructura transfrontalieră, cu accent pe proiecte verzi și durabile.
• Promovarea inovării și digitalizării în regiune pentru a susține tranziția către o economie bazată pe cunoaștere.
• Intensificarea cooperării în domeniul sănătății publice și educației pentru a îmbunătăți accesul la servicii de calitate.
• Consolidarea legăturilor economice și a proiectelor care sprijină dezvoltarea mediului de afaceri în zona transfrontalieră.

Obs. bih.: Care sunt cele mai mari provocări pe care le-ați întâlnit în gestionarea proiectelor de dezvoltare regională și cum le-ați depășit?

G.G.: Gestionarea proiectelor de dezvoltare regională este adesea însoțită de o serie de provocări complexe, pe care le-am întâlnit în implementarea Programului Interreg România-Ungaria, dar și în alte inițiative.

Cele mai mari provocări includ: Coordonarea între diferitele instituții și actori implicați, atât la nivel local, cât și la nivel transfrontalier; Accesul la finanțare și capacitatea de absorbție a fondurilor europene, unde uneori întâmpinăm dificultăți legate de eligibilitatea proiectelor și de respectarea termenelor; Birocrația și procedurile administrative; Dificultatea de a găsi soluții adaptate pentru fiecare regiune.

Pentru a depăși aceste provocări, am adoptat mai multe soluții:

• Am implementat platforme de comunicare și coordonare interinstituțională, care au facilitat schimbul de informații și colaborarea eficientă între toți actorii implicați.
• Am lucrat îndeaproape cu autoritățile locale și regionale pentru a asigura o bună pregătire a proiectelor, astfel încât acestea să fie eligibile pentru finanțare și să respecte criteriile de absorbție.
• Am simplificat procesele administrative și am investit în digitalizarea procedurilor pentru a accelera implementarea proiectelor.
• Am creat echipe de suport tehnic și consultanță pentru beneficiari, astfel încât aceștia să poată naviga mai ușor în procesul de aplicare și implementare a proiectelor.

Obs. bih.: Ce inițiative are Ministerul Dezvoltării pentru a sprijini mediul de afaceri și atragerea de investiții în județele de graniță, cum este Bihor?

G.G.: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din România finanțează o serie de proiecte pentru a sprijini mediul de afaceri și a atrage investiții în județele de graniță. Aceste inițiative vizează dezvoltarea economică regională, crearea de noi locuri de muncă și îmbunătățirea calității vieții în aceste regiuni.

Mai mult, printre obiectivele noastre se numără și investițiile în infrastructură care sunt esențiale pentru dezvoltarea economică și pentru o conectivitate mai bună cu piețele din Ungaria, Serbia și restul Europei, favorizând accesul la piețe mai mari și atragerea de investiții străine

Totodată, ne propunem în mod continuu simplificarea procedurilor administrative în ceea ce privește atragerea fondurilor europene, menite să asigure forță de muncă calificată iar Ministerul sprijină în mod direct inițiativele de formare profesională și de educație în județele de graniță. Aceste inițiative au rolul de a pregăti tinerii pentru cerințele actuale ale pieței muncii, de a atrage investitorii în aceste zone cu forță de muncă calificată, și de a încuraja antreprenorii locali să își extindă afacerile și să devină mai competitivi pe piețele extern.

Nu în cele din urmă, prin programele Interreg ne propunem dezvoltarea cooperării transfrontaliere cu țările vecine și în acest sens încurajăm parteneriatele între județele de graniță și regiunile din țările vecine, facilitând proiecte comune în sectoare precum turismul, dezvoltarea economică și protecția mediului, precum și dezvoltarea infrastructurii de afaceri.

Obs. bih.: Care sunt principalele obiective pe termen lung pe care le aveți pentru dezvoltarea infrastructurii și calității vieții în județul Bihor?

G.G.: Obiectivele noastre pe termen lung pentru dezvoltarea județului Bihor sunt orientate către crearea unei infrastructuri moderne și sustenabile, care să contribuie la creșterea calității vieții pentru locuitori și la dezvoltarea economică a regiunii. Printre obiectivele principale se numără:

• Modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, pentru a îmbunătăți conectivitatea județului cu regiunile învecinate și cu Ungaria. Ne propunem să finalizăm proiectele de infrastructură majore și să extindem rețelele de transport public.
• Investiții în infrastructura educațională și sanitară, pentru a asigura accesul tuturor cetățenilor la servicii de calitate. În acest sens, vom sprijini modernizarea școlilor, spitalelor și centrelor de asistență medicală.
• Dezvoltarea infrastructurii de mediu și energie verde, prin proiecte care vizează creșterea eficienței energetice, gestionarea durabilă a deșeurilor și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare.
• Îmbunătățirea calității vieții în mediul rural, prin programe care vizează dezvoltarea serviciilor de bază, modernizarea infrastructurii locale și sprijinirea turismului rural.

Obs. bih.: Care sunt planurile dvs de viitor în administrația publică și care este viziunea dvs pentru dezvoltarea pe termen lung a județului Bihor și a regiunilor transfrontaliere?

G.G.: Pe termen lung, viziunea mea pentru dezvoltarea județului Bihor și a regiunilor transfrontaliere se concentrează pe dezvoltarea durabilă și integrată, prin care să creăm o regiune competitivă, bine conectată la rețelele europene, cu o economie diversificată și inovativă. În administrația publică, mă voi concentra pe:

• Digitalizarea administrației și simplificarea proceselor pentru cetățeni și mediul de afaceri, astfel încât să creștem eficiența și transparența instituțiilor.
• Dezvoltarea resursei umane din administrația publică, prin programe de formare continuă, astfel încât să asigurăm competențele necesare pentru gestionarea proiectelor complexe de dezvoltare regională.
• Colaborarea transfrontalieră și europeană: Voi continua să promovez inițiativele transfrontaliere, care sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor de graniță. Crearea unor rețele de colaborare mai puternice între România și Ungaria va sprijini obiectivele noastre de dezvoltare comună în domenii precum infrastructura, economia verde și inovarea.

Această viziune are ca scop transformarea județului Bihor într-un centru regional de excelență, un model de dezvoltare pentru alte regiuni transfrontaliere din România și Europa Centrală și de Est.

A consemnat Crina Dobocan