Sâmbătă seara, Filarmonica de Stat din Oradea a fost gazda unui eveniment unic în peisajul medical local: „La o cafea cu medicul”.

Organizat de Asociația „Help & Care”, condusă de dr. Silviu Vlad, medic primar ortopedie-traumatologie, evenimentul a adus în prim-plan tema încrederii în relația medic-pacient și a oferit publicului ocazia de a descoperi „oamenii din spatele halatelor albe”.

„Suntem oamenii din spatele medicilor care vă prezintă activitatea lor”, a declarat dr. Lucia Daina, director medical al Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, subliniind complexitatea și responsabilitatea actului medical. Spitalul orădean are peste 5.000 de angajați, din care 500 sunt medici și 1.500 de asistenți și a înregistrat, în 2024, 74.000 de externări, 62.000 de spitalizări de zi și aproape 220.000 de consultații în ambulatoriu, potrivit datelor prezentate de dr. Daina la începutul întâlnirii.

Un dialog între medic și pacienți

Inițiat în aprilie 2024, proiectul „La o cafea cu medicul” și-a propus să aducă publicul mai aproape de cadrele medicale.

„Ne dorim ca acest proiect să fie o oază de germinare a încrederii și a culturii medicale. Este un pas spre angrenarea relației medic-pacient”, a spus dr. Silviu Vlad.

Unul dintre mesajele acestuia a fost: „Ajută-mă … să te ajut”.

Povești despre încredere, pasiune și provocări

Publicul a fost martor la nouă viziuni despre încredere, empatie și dedicare, oferite de toți atâția medici invitați – dr. Silviu Vlad – medic primar ortopedie, dr. Alin Blaga – medic primar neurochirurgie, dr. Dănuț Dejeu – medic primar chirurgie oncologică și generală, dr. Hadrian Borcea – medic șef UPU-SMURD, dr. Bogdan Feciche – medic primar urologie, dr. Carmen Pantiș – medic primar anestezie și terapie intensivă, dr. Ciprian Brisc – medic primar gastroenterologie, dr. Dan Mihoc – medic primar radiologie-imagistică medicală și dr. Raed Arafat. Secretarul de Stat și Șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, doctorul Raed Arafat, a fost invitatul-surpriză la eveniment.

Dr. Dan Mihoc, recent întors din Franța pentru a dezvolta radiologia și neurologia intervențională la Oradea, a vorbit despre importanța colaborării între medici și pacienți.

Fiecare medic prezent a oferit o perspectivă unică asupra provocărilor și oportunităților din domeniul sănătății, evidențiind nevoia de respect reciproc, încredere, empatie și de colaborare.

Vârsta, rezerve din partea pacienților

Una dintre provocările întâlnite frecvent în profesia medicală este legată de vârstă, susține tânărul medic Dan Mihoc.

Când un pacient ajunge la un medic tânăr, a adăudat acesta, deseori manifestă rezerve, presupunând că acesta abia a absolvit facultatea și nu are suficientă experiență.

„Personal, am văzut acest lucru ca pe o oportunitate de a-mi demonstra profesionalismul și expertiza în domeniul meu.

Un alt aspect esențial pentru construirea încrederii este colaborarea dintre medici. Este important să ne lăsăm ego-ul deoparte și să lucrăm împreună pentru binele pacientului. Grupul de față este un exemplu concret al unei echipe unite, care colaborează excelent. De asemenea, suntem dedicați formării noilor specialiști, consolidând echipele pentru a oferi un sistem medical mai performant și mai de încredere.

Cu toate acestea, ne confruntăm și cu provocări externe. Una dintre ele este fenomenul „Dr. Google”. Mulți pacienți își caută simptomele online, ceea ce le creează anxietate și le formează idei greșite. Este adesea dificil să-i convingem că informațiile găsite nu reflectă realitatea.

Suntem însă o echipă mică, dar dedicată, care luptă permanent pentru a oferi profesionalism și performanță în beneficiul pacientului.

În încheiere, vreau să subliniez importanța acționării rapide în cazul unui accident vascular cerebral (AVC). Acronimul FAST (Face – față căzută, Arm – slăbiciune în brațe, Speech – dificultăți de vorbire, Time – timp) subliniază necesitatea intervenției imediate. La primele semne, sunați urgent la 112! Cu cât tratăm mai repede această patologie, cu atât șansele pacientului la o recuperare completă sunt mai mari”, a spus dr. Dan Mihoc.

În opinia sa, „Încrederea este un dar pe care îl primesc medicii, dar care trebuie gestionat cu profesionalism și empatie”.

Birocrația, un factor de stres

Dr. Alin Blaga, șeful secției de Neurochirurgie, a evidențiat dificultățile din sistemul medical românesc și stresul suplimentar generat de birocrație.

Sistemul medical din România este complex și stufos, iar pacienții și medicii deopotrivă se simt copleșiți. În toate nivelurile sale, sistemul depinde de oameni – unii care îl fac să avanseze, alții care îl țin pe loc, este opinia medicului Alin Blaga.

Principalii factori de stres pentru personalul medical sunt birocrația din sistem, presiunea pacienților și a aparținătorilor, dar și impactul mass-media și al rețelelor sociale. Pe lângă activitățile medicale (operații, consultații, vizite), medicii se confruntă cu sarcini administrative excesive: licitații, raportări, proceduri interne, audituri și controale.

„Am lucrat mai mult de doi ani în Germania, și acolo singurul factor de stres din partea sistemului era să te autodepășești, să rezolvi cazuri din ce în ce mai grele. Pe când în România nu este nicidecum așa.

Senzația în Germania a fost că sistemul lucrează cu medicul pentru pacient. Aici, în România, de multe ori pare că sistemul lucrează contra medicului și contra pacientului. De exemplu, pentru o simplă licitație, medicii trebuie să parcurgă sute de pagini de documentație, în loc să existe un departament specializat care să gestioneze aceste sarcini.

O situație absurdă: la Oradea am avut acces la implanturi extrem de scumpe, utile pacienților (de pildă, spinal cord stimulator a costat în jur de 20.000 de euro). Totuși, după primul implant realizat în 2017, am fost nevoit să justific de trei ori de ce «media» intervențiilor la Oradea era mai mare decât media națională – deși avusesem un singur pacient!”, a afirmat dr. Alin Blaga.

Această birocratizare excesivă nu face decât să îngreuneze munca medicilor, în loc să le permită să se concentreze pe ceea ce contează cu adevărat: pacientul.

Cazuri impresionante și lecții de viață

Printre poveștile prezentate s-au numărat cazuri de fracturi complicate, intervenții salvatoare și momente de răscruce profesională. Un pacient cu fractură deschisă de gleznă, tratat și recuperat complet după patru luni de efort susținut, a ilustrat devotamentul echipei medicale.

„Reușita pacientului este combustibilul motivației noastre”, a declarat dr. Silviu Vlad.

Dr. Dănuț Dejeu, șeful secției de Chirurgie Oncologică, a atras atenția asupra nevoii de a îmbunătăți încrederea în sistemul medical.

„Un sistem medical se bazează pe trei piloni: medici, personal medical și infrastructură. Este vital să avem oamenii potriviți la locul potrivit”, a subliniat acesta.

Dr. Dănuț Dejeu, șeful secției de chirurgie oncologică, a adus în prim-plan umanitatea din spatele halatelor albe.

„Medicii nu sunt așa cum sunt percepuți: reci, impersonali, lipsiți de milă sau empatie. Sistemul trebuie să fie construit astfel încât, când ajungi la spital, să știi că totul funcționează și că toată lumea își face treaba. Vrem să avem încredere în sistem, în colegi, și să ne concentrăm exclusiv pe aspectul profesional”, a explicat el.

Dr. Dejeu a vorit și despre nevoia unui management modern, o legislație protectivă pentru medici și o finanțare corectă a spitalelor.

„În acest moment, nu suntem protejați ca și cadre medicale, iar asta duce la o medicină defensivă. Medicii se tem să preia cazuri complicate, preferând să evite riscurile. În plus, e vital să investim în educația viitorilor medici, pentru ca aceștia să poată evolua și performa la nivel înalt”, este de părere dr. Dejeu.

De asemenea, implicarea societății în susținerea sistemului medical este importantă.

„Un sistem performant are nevoie de sprijin financiar suplimentar din donații. Trebuie să dezvoltăm cultura investiției în sănătate”, adaugă chirurgul.

Inovație și performanță

Dr. Bogdan Ovidiu Feciche, șeful secției de Urologie, pune accent pe modernizarea intervențiilor și pe calitatea actului medical

„Încercăm să aducem chirurgia în epoca minim-invazivă – laparoscopie, endoscopie și, în curând, intervenții asistate robotic. Frustrarea noastră vine din presiunea volumului mare de cazuri și urgențe, dar știm că încrederea pacienților se câștigă prin rezultate și profesionalism”, a spus dr. Feciche.

Dr. Carmen Pantiș, specialist în ATI și coordonator al activităților de transplant, își amintește trauma personală care a determinat-o să devină o voce pentru pacienții aflați în faza terminală.

„Am început specializarea în ATI la 35 de ani, când mulți mă întrebau: «Ce mai cauți tu la 35 de ani în ATI?» Și totuși, am dorit să fac această specialitate pe care o ador, în care mă regăsesc, o specialitate care tratează granița dintre viață și moarte.

Trauma prin care am trecut în 2005… Vreau să vă fac să înțelegeți de ce mă ocup de donatorii în moarte cerebrală, de ce m-am apropiat atât de mult de familiile care au un pacient în faza terminală. Pentru că eu am fost cea cu care nu s-a comunicat corect în Timișoara, în 2005, când tatăl meu, sub ochii mei, a decedat după o operație pe cord. Această traumă violentă – eram rezidentă de ATI – m-a dus la aceste cursuri de paliație.

Muribunzilor li se refuză șansa de a vorbi despre nevoile lor. Din punct de vedere medical, sunt protejați, dar social sunt izolați. Trebuie să recunosc că atât noi, cât și colegii chirurgi, avem foarte puțin timp pentru a comunica cu familiile care au un membru în faza terminală sau pentru comunicarea directă cu pacientul, dacă acesta nu este intubat. Marea trecere se întâmplă de multe ori în singurătate și în teamă.

Cel mai important lucru pe care trebuie să-l transmitem este că nu se mai poate face absolut nimic pentru ruda aflată în moarte cerebrală, dar există oportunitatea acestui transplant de organe și țesuturi. Dacă nu ar exista încrederea bihorenilor în sistemul medical, în mine și în echipa mea, nu am fi reușit performanța de a avea un număr de donări egal cu cele mai performante țări, precum Spania și Croația”, a spus dr. Pantiș.

Dr. Ciprian Brisc, șeful secției de gastroenterologie, consideră că încrederea în sistemul medical depinde de o finanțare și organizare impecabile.

„Satisfacția pacienților din România față de sistem este de doar 39%, mult sub media europeană. Nu avem prevenție și investim insuficient în sănătate. Prevenirea cancerului de colon, de exemplu, ar salva multe vieți, dar screeningul rămâne o utopie”, a spus dr. Brisc.

Medicul subliniază și rolul educației.

„Pentru a inspira încredere, medicii trebuie să fie bine pregătiți, să comunice deschis și să ofere opțiuni. Încrederea este puntea dintre îndoială și siguranța de sine. Pentru stabilitatea profesiei, trebuie să pregătim atât vârfuri, cât și baza”, a opinat dr. Brisc.

Transferul de încredere între profesioniști

Dr. Hadrian Borcea, șeful UPU, a adus în discuție o perspectivă interesantă asupra încrederii, subliniind că aceasta trebuie să existe nu doar între pacient și medic, ci și în interiorul pacientului.

„Dacă pacientul nu are încredere în el însuși, nu va putea lua o decizie, chiar dacă are încredere în medic. În astfel de situații, de exemplu, va ajunge să consulte și alt gastroenterolog”, a explicat acesta.

Dr. Borcea a rememorat un moment definitoriu din cariera sa, petrecut în perioada când era medic la Budureasa și Vârciorog.

„Simțeam o frică enormă de fiecare dată când intrau pacienții, pentru că nu aveam suficientă încredere în abilitățile mele profesionale. La Vârciorog, în special, m-am confruntat cu pacienți care veneau doar pentru o rețetă de antibiotice. Zi după zi, aceeași poveste, până când, exasperat, le-am spus să-și scrie singuri rețetele”, a povestit acesta.

Pe când era rezident și făcea gărzi la ambulanță, în Cluj, a avut parte de o experiență care i-a schimbat perspectiva asupra încrederii în sine.

„Am fost chemat la un caz – un pacient inconștient, în comă hipoglicemică. Am ordonat asistenților: «O doză de glucoză intravenos». Mi-au pregătit seringa și mi-au pus-o în mână. Atunci mi-am dat seama că voiau să vadă dacă sunt capabil să intervin. Am administrat tratamentul, iar din acel moment am devenit o echipă solidă, bazată pe încredere. Am demonstrat că știu ce fac, iar ei au înțeles că pot avea încredere în mine”, a mărtirisit șeful UPU Bihor.

Sistemul medical românesc se află într-o continuă luptă cu limitele sale. Încrederea, dialogul deschis și empatia, pot fi fundația unui sistem medical mai bun.

„Succesul nu înseamnă să facem mai mult, ci să facem ceea ce contează mai mult”, a concluzionat dr. Silviu Vlad.

Crina Dobocan