Postul Paștelui, cunoscut și sub denumirea de Postul Mare, este cel mai lung și mai sever post din calendar. În anul 2025, acesta începe pe 3 martie și se încheie pe 19 aprilie. Postul Paştelui reprezintă o perioadă de pregătire sufletească pentru Praznicul Învierii Domnului care va fi sărbătorit anul acesta în data de 20 aprilie, atât pentru ortodocși și greco-catolici, cât și pentru romano-catolici.

Înainte de a începe acest post, există o tradiție importantă numită „Lăsatul Secului”. Aceasta marchează ultima zi în care este permisă consumarea de alimente de dulce și are rolul de a-i ajuta pe credincioși să se pregătească pentru rigorile Postului Paștelui.

„Lăsata Secului” este o practică religioasă ce se desfășoară cu o săptămână înainte de începutul postului, iar în 2025, aceasta a avut loc pe 23 februarie. În această zi, credincioșii mănâncă pentru ultima dată, până la Paște, preparate pe bază de carne.

Totodată, în săptămâna respectivă, se permit alimente dulci din lapte, ouă și brânză.

Din 2 martie, se lasă sec de brânză, iar la 3 martie începe efectiv Postul Paștelui, care va dura până pe 19 aprilie 2025.

În calendarul ortodox, Postul Sfintelor Paști începe anul acesta pe 3 martie. Este cel mai aspru și cel mai lung dintre cele patru mari posturi ale Bisericii Ortodoxe.

În primele trei secole, durata și modul postirii nu erau uniforme peste tot, spune calendarotodox.ro.

Abia la sfârșitul secolului al III-lea, Postul Mare va fi împărțit în două perioade distincte, cu denumirile: „Postul Paresimilor” (Patruzecimii) sau postul prepascal, care ținea până în Duminica Floriilor și „Postul Paștilor” sau postul pascal, care ținea o saptămână, adică din Duminica Floriilor până în Duminica Învierii. După uniformizarea datei Sfintelor Paști, stabilită la Sinodul I Ecumenic (Niceea, 325), Biserica de Răsărit va adopta definitiv vechea practică antiohiană a postului de șapte săptămâni, potrivit calendarortodox.ro.

Practică ascetică

În teologia ortodoxă, postul nu este înţeles numai ca abstinenţă alimentară, ci ca practică ascetică pentru îndepărtarea de patimi.

Potrivit sursei citate, aspectele vindecătoare ale postului sunt concentrate în jurul mai multor perspective.

Din punct de vedere biologic, schimbarea regimului alimentar poate contribui la eliminarea toxinelor din organism şi la îmbunătăţirea sănătăţii fizice. De asemenea, postul presupune renunţarea la vicii, care pot contribui negativ la starea de sănătate.

Prin întărirea vieţii spirituale şi intensificarea rugăciunii, postul aduce vindecare sufletească şi introspecţie, apropiindu-l pe om de Dumnezeu şi facilitează lucrarea Harului.

Comparativ cu celelalte posturi de peste an, Postul Paştelui poate fi considerat mai aspru, existând numai două sărbători cu dezlegare la peşte, de Buna Vestire (25 martie) şi în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (13 aprilie).

În Biserica Ortodoxă, sâmbetele sunt dedicate în special pomenirii morţilor, în primele şase sâmbete din Postul Mare, asemenea sâmbetelor „Moşilor”, recomandându-se intensificarea rugăciunilor pentru cei trecuţi la Domnul. Slujbele de pomenire poartă numele de parastase, care, în fond, sunt ierurgii speciale ale Bisericii.

Conform programului liturgic, ultimele pomeniri din Postul Sfintelor Paşti se fac în Joia Pătimirilor, atunci când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Tradiţia actuală a Bisericii precizează că în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

– în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;

– în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă – din Săptămâna Patimilor, la fel;

– miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;

– în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.

În acest an, Postul Paştelui la creştinii romano-catolici, greco – catolici și ortodocși începe la aceeași dată, iar Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun la 20 aprilie.

Cea mai mare sărbătoare a creştinilor, Paştele, comemorează Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, după răstignirea Sa din Vinerea Mare.