Concertul simfonic de joi al Filarmonicii de stat Oradea, denumit „Contraste şi confluenţe„, va prezenta lucrările a trei compozitori din curente diferite, dar care totuşi se întâlnesc în anumite puncte de confluenţă şi va fi condus de tânărul dirijor permanent al instituţiei, croatul Andrej Vesel.
Potrivit unui comunicat de presă al Filarmonicii, în deschidere va fi prezentată Uvertura operei „Castelul de plăceri al diavolului„, din creaţia compozitorului romantic Franz Schubert, scrisă la vârsta de numai 17 ani, urmată, la un pol opus al compoziţiei, de „Concertul pentru corzi, celestă şi percuţie” de Bela Bartok. În partea a doua va fi compozitorul contrastelor, cel care este considerat un clasic şi totuşi compune într-un stil romantic desăvârşit, Ludwig van Beethoven, din creaţia căruia publicul orădean va putea asculta „Simfonia nr. 2„.
„Contrastele sunt cele care ne atrag şi totuşi suntem identităţi formate dintr-o sumă de confluenţe. Ideile noastre, experienţele, trăirile, toate se întâlnesc într-un punct comun de confluenţe în sufletul uman şi creează o identitate proprie. Însă, pe de altă parte, suntem atraşi de contraste, deoarece ele oferă diversitate, culoare, stârnesc entuziasmul şi curiozitatea şi ucid monotonia„, se arată în comunicat.
În muzică, se precizează în continuare, o epocă s-a aflat mereu în contrast cu cea precedentă, ceea ce a dus la evoluţia muzicii clasice până la forma în care este întâlnită astăzi.
„Nu putem iubi un singur curent, un singur compozitor, un singur stil, o singură şcoală de compoziţie. Căutăm întotdeauna contrastul, chiar dacă anumite confluenţe de idei şi de pasiuni tind să ne ducă de cele mai multe ori spre direcţii prestabilite. Însă, niciodată nu rămânem captivi pe o singură cale şi suntem dornici de descoperire, deci, din nou, de contrast„, a precizat, în comunicat, responsabilul de comunicare al Filarmonicii, Sergiu Suci.
Atmosfera romantică din opera „Castelul de plăceri al diavolului” este evocată încă din uvertura acesteia. Este considerată o operă magică influenţată de „Flautul fermecat” al lui Mozart, care era încă popular la Viena, atunci când Schubert a compus opera sa, în 1814.
Ceea ce face ca opera schubertiană să fie denumită magică sunt efectele ei, care aparent sunt magice, însă în esenţă sunt doar nişte iluzii. În cele din urmă, opera a putut fi auzită pentru prima dată în 12 decembrie 1879 la Musikverein în Viena, iar premiera scenică a avut loc la un secol distanţă, în 17 martie 1978 la Teatrul „Hans Otto” din Potsdam.
„Concertul pentru corzi, celestă şi percuţie” este una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Bela Bartok. Popularitatea acestui concert este demonstrată de apariţia numeroaselor fragmente din lucrare în filme, în piese muzicale sau chiar în literatură.
„Simfonia nr. 2 în Re major, op. 36” a fost compusă de Ludwig van Beethoven între 1801-1802, când compozitorul se confrunta cu problemele de auz, care deveneau din ce în ce mai pronunţate. Premiera a avut loc la Theater an der Wien în Viena, la data de 5 aprilie 1803 şi a fost dirijată de compozitor. În cadrul aceluiaşi eveniment au avut premiera alte două lucrări beethoveniene: Concertul pentru pian nr. 3 şi oratoriul Hristos pe Muntele Măslinilor.
Dirijorul permanent al Filarmonicii Oradea, Andrej Vesel, s-a născut în capitala Croaţiei, Zagreb, şi-a început formarea muzicală cu studiul pianului, iar în anul 2015 a absolvit Academia de Muzică din Zagreb, unde a studiat cu celebrul pianist Vladimir Krpan. În paralel cu cursurile de dirijat-orchestră, a absolvit şi cursul de dirijat coral şi a participat la masterclass-uri susţinute de personalităţi artistice.
În anul 2017, Andrej Vesel a fondat propria sa orchestră, împreună cu pianistul Ioan-Dragoş Dimitriu, aceasta fiind denumită Ton der Jugend Symphonieorchester Wien, care are apariţii regulate la Wiener Konzerthaus. În calitate de dirijor, Vesel s-a aflat deja la pupitrul unor orchestre importante din Palestina, Germania, Slovenia, precum şi în România la Braşov, Oradea, Satu-Mare şi Sibiu. AGERPRES
