Curtea Constituţională a României (CCR) a decis să amâne pentru data de 20 octombrie dezbaterea asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) privind legea care modifică regimul pensiilor de serviciu ale magistraţilor.
Magistraţii constituţionali au discutat în aceeaşi şedinţă mai multe sesizări legate de pachetul de legi pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament. Dintre acestea, două – referitoare la Legea guvernanţei corporative a întreprinderilor publice şi la Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii – au fost respinse ca neîntemeiate.
În ceea ce priveşte actul normativ care vizează pensiile din justiţie, CCR a preferat să amâne din nou dezbaterea, invocând necesitatea unei analize suplimentare asupra argumentelor aduse de ÎCCJ. Este a doua amânare consecutivă în acest caz, care stârneşte tensiuni atât în interiorul sistemului judiciar, cât şi pe scena politică.
Sesizarea Înaltei Curţi vizează mai multe aspecte de constituţionalitate legate de modificarea condiţiilor de pensionare pentru magistraţi. Noua lege prevede creşterea treptată a vechimii necesare de la 25 la 35 de ani, reducerea procentului pensiei de la 100% la 70% din ultima remuneraţie netă, precum şi o perioadă de tranziţie de 10 ani, la finalul căreia vârsta de pensionare ar urma să fie de 65 de ani.
Premierul Ilie Bolojan a apărat în Parlament pachetul de reforme, susţinând că sistemul actual este nesustenabil şi inechitabil faţă de restul contribuabililor.
„În România, un magistrat se poate pensiona la 48 sau 49 de ani, iar pensia medie depăşeşte 24.000 de lei. Sunt şi cazuri în care ajunge la 35.000 – 40.000 de lei”, declara acesta la momentul angajării răspunderii Guvernului.
Partidele de opoziţie au criticat însă modul în care Executivul a ales să promoveze pachetul legislativ, acuzând lipsa dialogului şi graba procedurii parlamentare.
Următorul termen stabilit de CCR pentru analiza sesizării ÎCCJ este 20 octombrie, dată la care judecătorii constituţionali ar putea oferi o decizie crucială pentru una dintre cele mai sensibile reforme din actualul mandat guvernamental.
Crina Dobocan
