Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, cu sprijinul Consiliului Județean Bihor și al Primăriei Municipiului Oradea, în parteneriat cu Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor” și Oradea Transport Local, organizează vernisajul expoziției „Șezătoarea de la muzeu”.
Evenimentul are loc pe 24 iunie 2026, de la ora 17.00, la sediul instituției din strada Armatei Române nr. 1/A.
Proiectul „Șezătoarea de la muzeu” a ajuns la a patra ediție și se desfășoară din septembrie 2025. El are ca scop readucerea în atenție a cămășii tradiționale românești din zona Crișanei. Această ediție este dedicată Terezei Mozes, fondatoarea Secției de Etnografie a Muzeului Țării Crișurilor și cercetătoare importantă a portului popular din Crișana. Multe dintre piesele valoroase din colecția de costume populare se leagă de munca ei.
Ediția a patra vine ca o continuare a celor din anii trecuți. Cămășile realizate în proiect au fost inspirate din sate de pe valea Crișurilor și afluenților lor. În cadrul proiectului au fost studiate croiuri vechi și tehnici diferite de decorare. Zona Bihorului arhaic, cercetată și pusă în valoare de Tereza Mozes, a reprezentat o sursă importantă de inspirație pentru specialiști și participanți. Lucrările ei au influențat-o pe Florina Berte, care a refăcut, pe baza bibliografiei, o cămașă de pe Crișul Repede. Acea piesă a fost elementul central al ediției a doua. Organizatorii transmit mulțumiri pentru contribuția adusă la promovarea portului vechi din Bihor.
În primii trei ani ai proiectului au fost prezentate cămăși vechi din zone aflate de o parte și de alta a Munților Pădurea Craiului și a Munților Șes.
În primul an, proiectul s-a concentrat pe spătoiul românesc cu croi carpatic din satele Roșia–Pietroasa. Această subzonă se află la poalele Munților Bihorului și pe versantul sudic al Munților Pădurea Craiului. Aici s-a păstrat până spre mijlocul secolului XX unul dintre cele mai vechi tipuri de port bihorean.
În al doilea an, atenția s-a mutat pe sate de pe valea Crișului Repede, la nord de Munții Pădurea Craiului. Pornind de la fotografii vechi din anul 1885, au fost aduse în fața publicului piese rare. Printre ele s-a aflat o cămașă cu croi carpatic din Șuncuiuș, refăcută de Florina Berte pe baza informațiilor din cărți. Au fost prezentate și spăcele cu croi drept, asemănător poncho-ului, cu decoruri apropiate de cele din fotografiile vechi. Proiectul a creat o legătură între hainele purtate la final de secol XIX și piesele noi, care pot fi purtate astăzi de femeile din Bihor.
În al treilea an, cercetarea s-a concentrat pe zona Văii Barcăului. Aici se întâlnesc spăcele cu croi drept, dar și un tip mai rar de croi, în care pânza este folosită cu urzeala pe orizontală și acoperă corpul. Pentru că umerii rămân descoperiți, aceștia sunt acoperiți cu bucăți de pânză numite petice sau folturi. Aceste piese sunt foarte rare. În această ediție, Alina Goga din Zalău a refăcut o cămașă pe baza informațiilor din bibliografie. Acest tip de croi apare și în satele de la poalele Munților Plopiș, dar și în sudul Țării Crișurilor, pe Valea Crișului Alb. În aceste zone, umerii și mânecile au suprafețe bogat decorate, ceea ce a menținut tradiția ornamentării intense.
A patra ediție reunește cămăși de sărbătoare realizate cu toate cele trei tipuri de croi. Materialele sunt variate: pânză veche țesută în gospodărie din cânepă și bumbac, pânză cu chinar specifică subzonei Ineu, dar și pânză fină din mătase din perioada interbelică, folosită de femeile înstărite.
Diversitatea croiurilor este completată de varietatea mânecilor. Apar mâneci largi din zona de izvor a Crișului Alb, mâneci strânse sub cot cu volan mare, dar și mâneci prinse pe umăr, terminate cu manșete înguste. Acestea au cusături decorative pe muchia pliurilor.
Decorarea cămășilor include mai multe tehnici. Se regăsesc alesătura din război, broderia densă, cusăturile „trăsurește” (urzit la fir) și „brânește”, cusături cu noduri, dar și tehnici cu fire trase și tăieturi decorative. Toate sunt completate de cheițe și aplicații cu paiete.
Modelele de cămăși pentru femei provin din Șicula, Gurba, Miniș și Mișca din județul Arad, dar și din Buceș, județul Hunedoara. Cele trei cămăși bărbătești provin din Beliu, Bocsig și Gurba, toate din județul Arad. Aceste piese reflectă portul tradițional românesc din perioada 1900–1940.
La proiect participă persoane din Oradea, județul Bihor și județul Sălaj. Organizatorii le mulțumesc tuturor și invită doritorii să se alăture ediției a cincea, care va începe din toamnă.
În cadrul expoziției vor fi prezentate și 10 acuarele realizate de Mădălina Baciu. Lucrările sunt inspirate din broderiile cămășilor aflate în patrimoniul muzeului.
La vernisaj va avea loc și un moment artistic susținut de Alexandru Zărăndean, interpret de muzică populară.
Expoziția poate fi vizitată între 24 iunie și 19 iulie 2026.
Crina Dobocan
